Medicul Gabriel Diaconu: Costul pentru cazurile grave de Covid este de 250 de milioane de euro pe an. Nu există tratamente gratuite
0Joi a fost publicat în Monitorul Oficial cea mai recentă versiune a ordinului MS privind protocolul de tratament al infecţiei cu SARS-CoV-2. „Sunt multe feluri de prostie omenească. Cea tipic românească e despre ”tratamentele gratuite”, a scris medicul psihiatru Gabriel Diaconu într-o postare pe pagiana sa de Facebook, adăugând că, pentru cazurile grave de COVID, costul este în jur de 250 de milioane de euro, pe an.
„Documentul are 12 pagini, şi conţine toate medicamentele indicate în diversele forme ale bolii, dar şi complicaţiilor ei la nivel de organ, sistem sau organism pe de-a întregul. Dintre antivirale, cu niveluri variabile de eficacitate, rămân în lista de produse favipiravir, remdesivir, molnupiravir şi combinaţia nirmatrelvir/ ritonavir (Paxlovid), respectiv anticorpii monoclonali / ”vimabi”. În rest o lungă listă de avantaje/ dezavantaje, probleme pe care le poate pune sănătatea şubredă anterioară a pacientului, protocoalele de administrare ale medicaţiei anticoagulante orale, respectiv anticoagularea în cazul complicaţiilor trombotice date de COVID.
Folosirea judicioasă şi de oportunitate a corticosteroizilor, dar şi chestiunea folosirii antibioticelor (mai răruţ că-i mai drăguţ, şi doar dacă se confirmă supra-infecţia bacteriană, altfel rară în COVID-19).
E un document cifrat, recomandat lecturii personalului de specialitate. Medicii cunosc deja protocoalele, mai ales aceia care au tratat - unii - sute, dacă nu mii, de cazuri de bolnavi de COVID în ultimii doi ani”, a scris medicul psihiatru Gabriel Diaconu pe pagina sa de Facebook.
Potrivit lui, acest document este „Bentley-ul cercetării medicale în ce priveşte morbiditatea pe care o poate da coronavirusul”.
„Ce face acest document să fie, însă, cu adevărat apăsător, este că, luat pe îndelete, îţi spune povestea nevaccinatului prin excelenţă. Nu vorbim aici de hapuri şi bumbi, de nasturi şi pastilele ălea mici, galbene cât unghia. Aici e artileria grea a medicinii, e Bentley-ul cercetării medicale în ce priveşte morbiditatea pe care o poate da coronavirusul. Şi, cu toate numele greu pronunţabile, cu toate schemele altfel hiper-specifice, impactul asupra mortalităţii este cel mult modest la cei cu boli sistemice pre-existente, sau vârstnici, sau cei cu imunitate compromisă”, a mai scris medicul.
Potrivit unor estimări făcute de el, costul, pentru aceste cazuri, este în jur de 250 de milioane de euro, pe an.
„Nota de plată, per caz serios, urcă vertiginos spre aproape 10 mii de Euro/ zi, în cazuri selecte. Câte cazuri severe a avut România, în aceşti doi ani? Dacă iei numărul deceselor, şi înmulţeşti cu un factor de 2 (mortalitatea în terapie intensivă este spre 50%). Costul, pentru aceste cazuri, unde şederea medie în spital a fost - să zicem - de 7 - 10 zile, urcă, ponderat la aproximativ 5000 de Euro per caz, spre jumătate de miliard (!) de Euro. Adică în jur de 250 de milioane de EUR/ an. Vorbim de bani ai contribuabilului. Banii tăi. Indiferent dacă sunt prin contribuţie directă la sănătate, sau indirect prin povara economică, cea pe care o simţi când te duci să-ţi iei pâine, combustibil, haine şamd””
El consideră că dacă vaccinarea ar fi avut succes, dincolo de morţile prevenibile, „am fi economisit jumătate din bani pe puţin doar prin faptul că n-am fi avut spitalele pline”.
„Sunt multe feluri de prostie omenească. Cea tipic românească e despre ”tratamentele gratuite”. Nu există tratamente gratuite. Tu plăteşti pentru ele, într-un fel sau altul. Statul mai pune şi el o parte, şi îţi spune că accesul e gratuit. Accesul da. Tratamentul nu. Doar că nu scoţi tu banii din buzunar. Sau nu pe moment”, mai spune Gabriel Diaconu.
Gabriel Diaconu