Infecţiile cu HIV şi hepatitele virale explodează la Bucureşti. Consumatorii de droguri injectabile nu mai primesc seringi gratuite

ARAS nu mai are fonduri pentru a dona seringi dependenţilor de droguri injectabile

Din cauza lipsei de fonduri, echipa mobilă Asociaţiei Românâ Anti-SIDA (ARAS), nu mai oferă sprijin consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti şi din acest motiv aceştia refolosesc seringile deja utilizate sau le folosesc în comun cu alţi consumatori. Drept urmare, numărul infectărilor cu HIV creşte în fiecare zi. În plus, şi cazurile de hepatite virale sunt tot mai întâlnite, avetizează ARAS.

„Din cauza lipsei de fonduri, echipa mobilă ARAS, care a oferit timp de peste 20 de ani servicii de prevenire persoanelor cu vulnerabilitate crescută, nu mai intervine pe străzile Bucureştiului de la finele lunii decembrie 2020”, anunţă ARAS într-un comunicat. În plus, la centrul de asistenţă comunitară ARAS Titan (deschis în 2008 pentru a oferi servicii de reducere a riscurilor) nu mai există, de o săptămână, seringi de 1 ml, pe care persoanele care consumă droguri prin injectare nu le găsesc nici în farmacii.

Autorităţile naţionale (Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională Antidrog) au contat mereu pe sprijinul finanţărilor externe contractate direct de organizaţiile neguvernamentale şi care, practic, au încetat să existe în 2020. ARAS susţine că nu există sume alocate sprijinirii activităţilor de reducere a riscurilor de infectare cu HIV/hepatite B şi C pentru persoanele din grupurile-cheie (consumatori de droguri, lucrători sexual, bărbaţi care fac sex cu bărbaţi). Planul operaţional HIV/SIDA realizat în cadrul unui proiect cu finanţare prin Fondul Global pentru SIDA, Tuberculoză şi Malarie este încă neasumat şi nesemnat de către autorităţile naţionale, din 2017, arată ARAS.

Programele sunt numai pentru persoanele care deţin acte de identitate

„În prezent, când fondurile structurale europene sunt disponibile pentru autorităţile naţionale din domeniul sănătăţii şi domeniul social, ele nu sunt alocate şi pentru nevoile medicale şi sociale ale acestor persoane vulnerabile şi defavorizate. Programele sunt exclusiv pentru persoanele care deţin carte de identitate, iar unele numai pentru cele ce au asigurare de sănătate. Contractele de finanţare pentru aceste programe conţin nişte limitări care le fac complet inadecvate lucrului cu persoanele vulnerabile — o birocraţie lipsită de umanitate”, susţin cei de la ARAS.

Politicile naţionale şi legislaţia aferentă în domeniul prevenirii bolilor infecţioase au prevederi inaplicabile, sunt alcătuite defectuos, în sensul în care prevăd un mecanism de aplicare ce nu poate fi pus în practică.

Ministerul Sănătăţii nu a elaborat niciodată modalităţi de contractare a serviciilor de prevenire şi asistenţă medico-socială către ONG-uri, nici nu include acest tip de servicii în legislaţia privitoare la sănătatea publică, domeniu care este 100% medicalizat şi nu ia în considerare prevenirea şi asistenţa în comunitate (testarea în comunitate, asistenţa pentru aderenţa la îngrijire şi tratament, activitatea educatorilor între egali), spune ARAS.

Autorităţile locale nu colaborează

În plus, „autorităţile locale nu includ în şi nu bugetează multianual în strategiile lor (clar şi explicit) activităţi de prevenire (HIV/hepatite, a tuberculozei) dedicate persoanelor vulnerabile. Nu au decis cu privire la procedura legală (există mai multe formule legale ce pot fi utilizate) competitivă şi transparentă pentru programe multianuale şi ţin cu stricteţe  de domeniul limitelor geografice ale sectoarelor pentru a acorda asistenţă oamenilor vulnerabili, care însă nu ţin cont de aceste limite geografice şi rămân pe dinafara sistemelor de asistenţă socială de sector”, arată ARAS.

„La începutul acestei luni, am adresat din nou autorităţilor centrale şi locale, cu atribuţii sau capacitate  de intervenţie în domeniu, scrisori prin care le solicităm sprijinul în remedierea acestei crize, cu care ne confruntăm periodic”, spune Maria Georgescu, director executiv ARAS.

În acest context, medicul infecţionist specializat în toxicodependenţă Adrian Abagiu, de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, spune că numărul noilor infecţii cu HIV este tot mai mare în Capitală. „Numai la Penitenciarul Jilava se înregistrează câte un nou caz în fiecare săptămână”, a precizat medicul.