Video Grotele sfinte din România. Pe urmele sihaștrilor și legendele locurilor săpate în stâncă VIDEO
0De la începutul creștinismului, călugării au săpat adânc, în stâncă, peșteri ce au devenit locuri sfinte pentru creștini. Aici, drumeții poposesc pentru a se reculege și a fi mai aproape de Dumnezeu.
Peştera Sfântului Andrei
La aproximativ 80 de kilometri de Constanţa, în apropierea localităţii Ion Corvin, se află peştera în care, conform tradiţiei, s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei. Aici, la Betleemul neamului românesc, vin în fiecare an mii de credincioşi spre a-l cinsti pe Sfântul Apostol Andrei.
Patriarhia Română consideră peştera unde a vieţuit Sfântul Apostol Andrei drept prima biserică creştină de pe teritoriul ţării noastre.
Sfântul Andrei este primul propovăduitor al Evangheliei la daco-romani. Sfântului i-au fost încredinţate spre evanghelizare ţinuturile din preajma Mării Negre. „În drumul său, Apostolul Întâi chemat a predicat Evanghelia atât în sudul Basarabiei, cât şi în Sciţia Mică (Dobrogea de azi). Tradiţia şi unele descoperiri arheologice acreditează această peşteră, situată la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani, ca fiind locul în care, pentru o perioadă de timp, a locuit Apostolul Andrei, ajuns pe meleagurile strămoşilor noştri geto-daci în misiunea lui de propovăduire a Evangheliei. Creştinismul românesc are, deci, origine apostolică“, conform Patriarhiei Române.
Peştera Sfântului Ioan Casian
Peştera Sfântului Ioan Casian este situată în comuna Târguşor din judeţul Constanţa, pe versantul nordic al Dealului Casian, într-un perete calcaros, deasupra văii Casimcea. Pe poteca ce duce spre peșteră se află Stânca Sfântului, cu inscripţia: „Hotarele Casienilor şi Peşteruca”. Aceasta a fost descoperită în anul 1912, de arheologul Vasile Pârvan.â
Peștera este spaţioasă, alungită şi cu firide laterale. La intrare, în peretele din stânga este amenajată o mică poliţă pentru opaiţ sau lumânare. Grota se continuă prin galerii înguste şi lungi de câţiva metri.
La început, peştera a fost folosită drept chilie de sihaştrii nevoitori în ţinutul Casienilor. Treptat, a fost amenajată ca spaţiu de slujire liturgică. Prin două trepte săpate în calcar, grota este compartimentată asemenea spaţiului eclezial, conform dexologia.ro.
Zidurile peşterii de calcar lucios mai păstrează încă urme de inscripţii, câteva litere din cuvinte şterse sunt incizate în peretele calcaros. Dintr-o inscripţie se mai distinge cuvântul „sfânt“.
Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul
Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul se află în purtarea de grijă a maicilor de la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea, și ocupă un loc particular printre celelalte peşteri din Ţară. Potrivit www.crestinortodox.ro, numele acesteia nu vine de la locul de nevoinţă al sfântului, ci de la faptul că aici se adăposteau, în vreme de necaz, Sfintele sale Moaşte.
Grotele pustnicilor de la Turnu- Vâlcea, situate pe malul stâng al Oltului, la 2 km depărtare de celebra Mănăstire Cozia, în defileul Oltului, la poalele Muntelui Cozia.
Sunt chiliile sfiinţilor care au pus piatra de temelie a Mănăstirii Turnu şi ale căror oseminte îşi odihnesc somnul de veci tot la temelia lăcaşului, la propriu.
În secolele XV- XVI, când mai mulţi călugări de la Mănăstirea Cozia au luat calea pustniciei, la fel ca sfinţii de odinioară. Doi dintre ei, Daniil şi Misail s-au oprit nu departe, în spatele „Turnului lui Traian” sau „Piscului lui Teofil”, loc din care, în urmă cu două milenii, romanii supravegheau zona.
Aici şi-au săpat chilii în stânca dură, la doar câteva sute de metri depărtare de albia Oltului. Încă se pot vedea urmele de la uneltele cu care a fost săpată stânca.
Accesul pe vremea aceea în zonă era deosebit de greu şi aşa a continuat timp de secole, până la sfârşitul veacului al XIX-lea. Chiar dacă erau destul de aproape de Mănăstirea Cozia, din partea sudică, după o plimbare cu trăsura, de la Jiblea, se trecea Oltul doar cu barca, de la Cozia, după care erau urmate potecile care urcau culmea muntelui până în satele din Ţara Loviştei. Marele geograf George Lahovari spunea, într-o lucrare din secolul al XIX-lea, că acolo pătrunde numai „piciorul şi calul”.
Chilia lui Daniil Sihastrul
O altă grotă sfântă este Chilia lui Daniil Sihastrul, situată la aproximativ un kilometru de Mănăstirea Putna din județul Suceava.
Grota este săpată într-o stâncă de pe valea pârâului Vițău, în care a viețuit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul. Chilia lui Daniil Sihastrul a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015.
Legenda spune că duhovnicul a dorit să se roage în linişte, aşa că a hotârât să se retragă ca pustnic într-o zonă greu accesibilă.
Lungimea ntregului loc scobit în piatră este de 9,25 metri, iar înalţimea de 2 metri. Pentru ca turiştii să ajungă mai uşor, fără să escaladeze bolovanii de la bază, spre chilie a fost construită o scară din lemn.
Moaştele lui Daniil se află în prezent la Mănăstirea Voroneţ, sub o lespede care datează de pe vremea lui Ştefan, însă nu apare nicăieri data la care călugărul Sihastrul a murit.
Se încarcă comentariile...
