Fantoma Bancii Columna pagubeste statul roman cu sute de miliarde de lei

* De sase ani, dosarul privind falimentul bancii isi cauta moartea prin Justitie * Doi portari obositi vegheaza inca fostul sediu central al bancii * Nimeni din conducerea bancii nu a fost arestat sau condamnat * Joaca cu miliardele inca nu s-a terminat

Pe Bulevardul Primaverii, pe o cladire inalta, cu geamuri fumuri, sta inca scris, cu litere mari si galbene: Banca Columna. Inauntru, doi paznici si o liniste mormantala. Atat. Simpla dar emblematica, aceasta imagine dezvaluie esenta unui sistem din care lipseste institutia falimentului. Avem o banca moarta, ce facem cu ea? Aceasta este intrebarea absurda in jurul careia se invart procesele privind Banca Columna, aflate inca pe rolul instantelor de judecata. Refacerea hatisului legislativ care a dus la aceasta situatie ar fi inutila. Esential este ca "boala lunga" tine de sase ani, desi aceasta banca a intrat in incetare de plati din 1996. Faptul ca din banca a ramas doar o cutie goala, in 1998 constatandu-se oficial incetarea de plati, nu pare sa deranjeze pe nimeni. Doua institutii de stat - CEC si fostul FPS - stau de cinci ani la mana Justitiei, asteptand sa-si recupereze miliardele neinspirat depuse la aceasta banca. In joc sunt circa 300 de miliarde de lei si peste 10 milioane de dolari, banii statului evaporati din Columna si pentru care nici unul din membrii fostei conduceri a bancii nu a fost arestat sau condamnat. In schimb, procesul privind retragerea licentei (decisa de BNR in 2000) a fost suspendat, Curtea Suprema urmand sa judece pe 18 martie recursul bancii, care contesta procesul-verbal in baza caruia i s-a ridicat licenta. "Nu pot sa-mi explic, dupa nici un criteriu logic, cum s-a putut prelungi un proces atat de mult. A sustine in continuare ca o banca precum Columna mai poate fi reorganizata e absolut ilogic. As putea spune, in termeni plastici, ca s-a imputit deja cadavrul acestei banci", ne-a declarat viceguvernatorul BNR Mihai Bogza, aratandu-se contrariat de faptul ca "datornicii unor banci care au intrat de mult in faliment sunt si astazi bine-mersi". Bogza mai spune ca "in Uniunea Europeana este imposibil ca o banca in incetare de plati sa continue sa existe atata timp", perpetuarea unei astfel de situatii creand Romaniei "o problema de imagine" si intarind criticile privind lipsa unei economii de piata functionale. Joaca cu miliardele Sa recapitulam: problemele bancii au inceput la sfarsitul anului 1996, iar la mijlocul anului 1997 cei doi mari creditori ai banci - fostul FPS si CEC - au introdus cerere pentru declansarea falimentului. Prima institutie, actualmente APAPS, a constituit un depozit la Banca Columna de 64 de miliarde de lei si 10 milioane de dolari. Tot in 1996, CEC a creditat Banca Columna cu 20 de miliarde de lei, pentru ca un an mai tarziu, cand scandalul era in fierbere, fosta conducere a CEC (echipa lui Camenco Petrovici) sa mai dea bancii un credit de 15 miliarde de lei. "Din sumele plasate de CEC s-au recuperat circa un miliard de lei. Aceste sume s-au dat cu aprobarea Consiliului de Administratie. La acea data, banca era bine cotata si avea bani atrasi si de la alte banci", ne-a declarat presedintele CEC, Constantin Teculescu. In toamna anului 1997, publicam in Adevarul un raport confidential al BNR, care dezvaluia masinatiunile petrecute la Columna - o banca ce avea ca actionar majoritar firma Manel Finanz AG din Elvetia, in spatele careia se afla o casuta postala. Nu mai revenim asupra increngaturilor care au adus Banca Columna in stare de faliment. Reamintim doar ca a fost adanc infipta in privatizarile "epocii Dima" (fostul presedinte al FPS), cumparand pachete de actiuni la combinatele de ingrasaminte chimice Turnu Magurele, Amonil si Azomures, ca avea asocieri in participatiune ilegale cu Aeroportul Otopeni si cu cel din Baneasa, iar printre marii sai datornici se afla si fosta companie nationala de electricitate RENEL. Scandalul izbucnit in jurul bancii a scos la iveala imprumuturi cu mult peste limita legala acordate unor firme din propriul grup, sponsorizari dubioase sau transferul unor milioane de dolari in exterior. Dupa ce a ramas cu vistieria goala, conducerea bancii a inceput sa se judece cu statul, contestand atat decizia BNR de retragere a licentei bancii, cat si valoarea sumelor datorate APAPS si CEC. O nota transmisa de CEC si APAPS arata ca diferentele intre sumele calculate de expertii celor doua institutii si cele estimate de Banca Columna sunt foarte mari. In cazul datoriei fata de CEC s-au facut doua expertize: in cea desemnata de instanta, Banca Columna datoreaza 36 de miliarde de lei, iar in cea solicitata de CEC 49 de miliarde de lei. In cazul APAPS, diferentele sunt de circa 150 de miliarde de lei. Astfel, in 1997, la data solicitarii falimentului bancii, Banca Columna datora APAPS 232 de miliarde lei si 11 milioane de dolari. Expertul bancii a calculat insa doar 109 miliarde de lei si 10 milioane de dolari. Ultima estimare in acest sens (din 2000) facuta de un expert desemnat de APAPS arata ca banca Columna este buna de plata pentru 252 de miliarde lei si 11 milioane de dolari. "Dupa ce CEC a dat in judecata banca, s-a sistat calculul dobanzilor. Este incontestabil ca urgentarea luarii unei decizii corecte de catre Justitie ar contribui la reducerea eventualelor pierderi determinate de obtinerea cu intarziere a sumelor datorate", a precizat Teculescu. Un calcul simplu arata ca statul a pierdut zeci, chiar sute de miliarde de lei din cauza tergiversarii dosarului Bancii Columna in Justitie. Depozitele APAPS si CEC insumau in 1996 circa 300 de miliarde de lei. Chiar daca nu ar fi facut decat sa-i depuna intr-o banca, cele doua institutii ar fi reusit cel putin sa-si dubleze sumele, daca nu chiar sa le tripleze. Ca sa nu mai spunem ca, in toti acesti ani, datoriile bancii fiind inghetate in lei la nivelul de atunci, si-au mai pierdut din valoare din cauza inflatiei. Din pacate, in ciuda insistentelor noastre, nu am primit un punct de vedere oficial, cu privire la situatia litigiului cu banca si de la APAPS. Nume fara chip Banca Columna continua sa figureze la Registrul Comertului, unde inca sunt inscrise si sucursalele din Bucuresti si Turnu Severin. Printre asociati figureaza Matilda Raiciu, Nica Babalic Petre (omul din fata al elvetienilor), Vasile Bostan (fostul presedinte al bancii) si Ion Anghel. Potrivit relatarilor presei din perioada scandalului (1997-1998), Banca Columna ar fi fost condusa, din umbra, de Marius Tarlea, fostul ginere al lui Ion Ceausescu. Un alt nepot al dictatorului Ceausescu, Gheorge Lucian Teleman, impreuna cu unchiul Ilenei Ceusescu, fata lui Ion Ceausescu si sotia lui Tarlea, figureaza pe lista celor cu activitate in Banca Columna. Din peisaj nu lipsesc persoane care avusesera legaturi puternice cu societatile de comert exterior ce serveau ca paravan in vremea raposatului pentru finantarea operatiunilor de spionaj. Cu totii au ramas niste nume fara chip. Fostul presedinte Eremia Niculae s-a pensionat, spun surse bancare, potrivit carora ceilalti doi vicepresedinti - Mihai Pitica si Ilie Alexandru - nu se afla in tara. In timp ce caravana Justitiei trecea, ei si-au vazut de treaba continuand sa traiasca nestingheriti din ceea ce a mai ramas din banca.