Extravagantă şi vintage - moda tinerilor designeri români
0
Dacă în Bucureştiul interbelic doamnele care se plimbau la bulevard preferau rochiile elegante sau lejere, voluptoase sau timide asortate cu pălării şi accesorii ce rivalizau cu cele din Paris sau Viena, astăzi, puţine femei ar lăsa jeansii comozi pentru fuste şi rochii. Totuşi, câţiva tineri designeri cred încă în vremurile apuse şi croiesc haine încercând să readucă la viaţă feminitatea, creativitatea şi unicitatea.
"Mi-ar plăcea să văd mai multe femei în rochii pe stradă, casual, uni sau cu imprimeu, scurte, medii sau lungi - nu contează! Rochii să fie, nu în fiecare zi jeanşi din denim. Mi-ar plăcea ca mai multe tinere să fie feminine şi să se bucure de corpul lor, să îşi scoată în evidenţă calităţile şi să se simtă bine cu trupul lor, chiar dacă poate e mai voluptos. Anorexia nu mai e în tendinţe, acum e la modă sărbătorirea diversităţii şi a unicităţii.", ne spune Diana Bobar, poate unul dintre cele mai sonore nume din lumea modei preferată de tineri, o artistă care şi-a transformat hobby-ul într-o afacere profitabilă.
Ce caută oamenii când îşi aleg hainele?
"Majoritatea oamenilor pun preţ pe imagine, pe cum arată. Hainele spun multe despre caracterul unui om. O mare nevoie a noastă este sa ne simţim speciali, deosebiţi şi atunci alegem haine pe măsură, care să ne facă să ne simţim astfel", crede Diana.
"Trăim perioade în care totul e produs în masă, de la haine la pantofi şi acesorii - fast fashion; toate au devenit mai mult sau mai puţin accesibile, astel pierzându-şi din farmec. Plus, sunt realizate pe bandă, din materiale de proastă calitate pentu a scade costurile de producţie. Când cineva se satură de toate astea caută alternative şi atunci dă de mine şi de colegii mei, tineri designeri care vor să ofere o alternativă la ceea ce se găseşte în magazine", a spus Diana.
Deşi astăzi, aflate mereu în grabă, femeile preferă cât mai puţine accesorii sau chiar deloc, în anii '20 - '30, Bucureştiul era cunoscut pentru accesoriile realizate aici de designeri foarte populari ca Nelu Mihaileanu şi Djabulov. Calea Victoriei era încununată cu astfel de magazine, care se ridicau la standardele celor din oraşe ca Paris, Viena sau Berlin.
Designerul Carla Szabo, recunoscută pentru accesoriile sale şi pentru unul dintre primele magazine Zebra Society, care au promovat tinerii designeri, crede că oamenii caută "de obicei un obiect care să îi reprezinte, să îi diferenţieze şi să ii scoată in evidenţă. Când accesoriul rezonează cu individul atunci combinaţia este perfectă".
În ultimii 2-3 ani, moda românească a cunoscut o explozie de târguri vintage, tot mai multe persoane se arată interesate de hainele cu iz vechi, reeditate, care le conferă un aer original. Vintage-ul a declanşat un fenomen , dorinţa de a fi "altfel" decât ceilalţi, o ieşire din uniformizare şi o rupere de convenţional.
Unicitatea accesoriilor, hainelor, obiectelor create de mâinile talentate ale designer-ilor au devenit o afacere profitabilă, o rampă de lansare în lumea modei, tot mai exploatată. Cu o linie originală, elegantă sau excentrică, vintage-ul conferă o identitate sigură, încredere în sine şi o poziţie detaşată de masa de oameni.
"E bine ca ne uităm în trecut pentru a crea pentru viitor"
Târgurile vintage au devenit tot mai populare în rândul românilor. Practic, "vechiul pare să fie noua modă", fenomenul prinzând amploare. Diana a explicat cauzele care au dus la oragnizarea unui număr mare de astfel de târguri, vorbind despre ciclicitatea modei.
"Moda este ciclică, un obiect vestimentar poate să fie la modă sau poate să iasă din modă, dupa ce e mult prea folosit de către oamenii de rând. Roata a fost inventata deja, nu-i aşa? La fel şi fusta mini. Ce ne rămâne nouă este să experimentăm şi să încercăm lucruri noi, lungimi, tipare, materiale, texturi, aplicaţii, iar acest amestec poate să ducă la ceva ce s-a mai facut până acum. Dar e bine ca ne uităm în trecut pentru a crea pentru viitor.", a mai spus tânăra artistă.
Moda s-ar putea întoarce la romantismul anilor interbelici, prinzând eleganţa Gretei Garbo, nebunia Charlestonul-ui, cârlionţii lui Bette Davis sau independenţa lui Coco Chanel.
De asemenea, Carla ne spune că "vechiul înseamnă memorie şi tradiţie, şi aceste două lucruri au fost întotdeauna recuperate şi actualizate în toate domeniile vizuale. Moda nu face excepţie."
Vintage nu înseamnă vechi
Terminologia cuvântului "vintage" provine de la vinuri, dar astăzi, ne-am obişnuit să spunem despre aproape orice care are iz vechi că este mai degrabă vintage. Designerul Carla Szabo a explicat că "Vintage înseamnă o piesă reprezentativă a unei perioade, cu putere de evocare clară a culturii acelei perioade."
Pentru Diana Bobar este o diferenţă mare între second hand şi vintage
. "Dacă magazine second hand au apărut peste tot prin România, magazinele vintage sunt mai sofisticate şi vând haine vechi cu adevarat preţioase, cu detalii vechi de broderii şi dantele lucrate manual etc. Într-un fel un magazin vintage este un magazin de antichităţi, dar care vinde produse de modă: haine, pălarii, mănusi, pantofi etc.".
Deşi târgurile vintage combină elemente de hand-made, haine vechi şi modele noi, ce poartă semnăturile tinerilor designeri, conceptul a fost greşit creat încă de la început "sunt două lucruri total diferite si nu trebuie amestecate", spune Diana. "A fost o neatenţie sau poate o lipsa de interes din partea primilor organizatori de târguri, o comoditate. Sper totuşi să existe în viitor târguri separate pentru fiecare categorie".
Carla crede că moda hand-made-urilor "vine mai degrabă pe filiera preţurilor accesibile decat pe cea a vintage-ului autentic. Multe din piesele de vintage autentice au preţuri exorbitante, la fel ca vinul..."
"Să nu uităm ca vintage-ul în sine este o referinţă la o modă sezonieră particulară. Vintage nu înseamnă vechi. Înseamnă reprezentativ al unei perioade. Putem identifica piesa vintage din colecţia cea mai recentă, dacă avem destulă cultură vizuală. Confuzia vintage egal vechi e foarte răspândită şi nu numai la noi.", a adăugat Carla.
Profilul cumpărătorilor care vin la târgurile vintage
Despre avantajele unor astfel de târguri vorbeşte Diana: "La astfel de târguri, designerii câştigă mult mai ales datorită expunerii de care au parte şi pentru ca au contact direct cu clientul, iar cumpăratorul poate sa găsească lucruri unice şi deosebite la preţuri mult mai mici decât în magazin. Cel mai important este că la produsele designerilor nu este adăugat adaosul comercial ce se percepe în magazine".
În ceea ce priveşte profilul vizitatorilor şi cumpărătorilor de la târgurile vintage şi handmade, Carla Szabo nu poate schiţa clar portretul lor, fiind un mediu nu foarte clar delimitat, însă cu siguranţă îi atrage pe oamenii creativi.
"Cred că putem vorbi de un amestec destul de eterodox, nu avem încă un spaţiu al consumului delimitat foarte clar, pentru că nici oferta nu este foarte clar delimitată". În consecinţă nu pot să trasez un profil, însă de obicei vin oameni creativi sau interesaţi de domeniul creativ."
Oricât am pune arta pe acelaşi plan cu moda şi designul, având evident câteva elemente comune, Carla ne explică "Avem de-a face cu design, cu modă şi deci vorbim despre business. Deşi există elemente artistice vizuale, moda, designul şi arta sunt discipline diferite. Banii potenţează creativitatea şi câstigul este măsura creativităţii. Un produs creativ este un produs înţeles şi plăcut de mai mulţi oameni."
Deşi la modă, hainele vintage şi creaţiile designerilor sunt căutate de românce fie pentru a fi "cool", fie pentru a-şi exprima personalitatea şi creativitatea prin intermediul hainelor. "Cred că fiecare consumator are o abordare personală asupra obiectelor alese. Oricum, moda se bazează pe dorinţa de a ieşi din anonimat dar şi pe necesitatea de a fi la fel cu celălalt - în fond o contradicţie. A avea personalitate şi individualitate poate fi generator de statut social. Şi viceversa.", este de părere Carla.
My Grandma’s Backyard a dat startul târgurilor
Unul dintre cele mai cunoscute târguri unde tinerii artişti îşi expun modelele, fie ele ca o
reinventare a modei vintage sau o combinaţie artistică extravagantă, este My Grandma’s Backyard, organizat de Gabriela Maria Vlad, o iubitoare a artei şi a stilului nonconformist.
"La primele ediţii ale târgului MGB, câţiva dintre participantţi au demisionat de la locurile de muncă pentru a se dedica întru-totul pasiunii lor. Cu timpul târgurile s-au înmulţit, ceea ce a creat un mediu propice pentru dezvoltarea câtor mai mulţi artişti. Nu ştiu însă dacă în momentul de faţă, cu criza economică ajunsă la adolescenţă, domeniul modei mai este profitabil.”, a spus Gabriela.
Despre cât de curajoase sunt româncele când vine vorba de ţinuta lor, Gabriela ne vorbeşte din experinţa sa în acest domeniu „puţine au fost momentele când am văzut extravaganţă şi futurism într-o ţinută. Se şi înţelege de ce. Dacă ieşi pe stradă lumea va crede că eşti un extraterestru şi chiar în cercurile de tineri pe care îi consideri cool, open minded sau fashion lovers, mulţi te vor crede nebună. Noi inca nu am trecut peste concepţiile bântuite de stafiile comunismului. E vorba foarte mult şi despre educaţia pe care am primit-o."
"Româncele fac parte din 2 paturi sociale. Pot exista în ambele categorii femei cu simţ artistic, dar cele mai predispuse să aibă o ţinută alcătuită cu stil sunt evident, cele care îşi şi permit să o facă.”
Despre ce înseamnă vintage pentru un orgaizator de târguri de acest gen. „Am auzit de multe ori spunându-se că nu mai este nimic de inventat în modă. Asta poate fi unul dintre motive pentru popularitatea „vintage-ului”. Dar în momentul în care văd o colecţie semnată Alexander Mcqueen sau Gareth Pugh rămân cu gura căscată de atâta inventivitate. Alt motiv ar fi că toţi vrem să urmăm turma tocmai pentru a nu fi consideraţi old-fashion sau outsideri. Vintage-ul a devenit un trend acum 2 sau 3 ani si uşor, uşor va trece şi acesta.”
Pentru Gabriela, vintage înseamnă „haine sau obiecte de orice fel aparţinând anilor 1930-1970. Şi cu asta basta. Deja o iau razna cand văd oameni care numesc haine din anii 80 sau 90 vintage.”
Având deja la activ experinţa a zece editii de targuri MGB, Gabriela a putut schiţa portretul cumpărătorilor de la astfel de târguri. „Sunt în mare parte tineri studenţi la arhitectură, arte sau conservator, oameni iubitori de frumos, acei "yuppies" care îşi petrec mare parte din timp la birou şi care vor să găsească într-un singur loc haine calitative şi trendy, dar şi doamne în vârstă aflate în căutarea rochiilor pe care nu au putut să şi le cumpere la timpul lor.”
„Eu întotdeauna am căutat pentru MGB să promovez designeri la inceput de drum, oameni care vin cu ceva nou şi mă interesează mult calitatea produselor şi finisajul lor.”
Hainele – exprimarea unui statut social
„Hainele sunt percepute ca oglindă a statului social. Chiar am făcut un experiment o dată. Am ieşit într-o zi îmbrăcată elegant şi în următoarea îmbrăcată mai funky, cu haine viu colorate şi reactiile au fost cele aşteptate. Nu numai în România se întâmplă asta. Eu momentan locuiesc în Italia şi observ că deseori şi aici se întâmplă acelaşi lucru”
Gabriela crede că „în România doar tinerii sunt mai creativi în ceea ce priveşte compunerea unei ţinute. Eu imi pot da seama ce muzică ascultă şi prin ce locuri ies după felul cum sunt îmbrăcaţi. Hainele sunt deci, pentru ei, o modalitate de a se exprima.”
Originală, excentrică sau "cool", moda a cunoscut de-a lungul timpului schimbări esenţiale pentru care femeile, în principal, au depus eforturi considerabile pentru a le respecta. Dincolo de vortexul societăţii în care femeia modernă este aruncată în fiecare zi, se ascund tinerii designeri care speră în redescoperirea feminităţii.
Se încarcă comentariile...
