"Domnişoara Pogany", vândută unui off-shore din Belize

În timp ce Ministerul Culturii se bâlbâie de ani de zile prin instanţe, lucrarea lui Brâncuşi este vândută pe mai multe continente Inestimabila sculptură a lui Constantin

În timp ce Ministerul Culturii se bâlbâie de ani de zile prin instanţe, lucrarea lui Brâncuşi este vândută pe mai multe continente

Inestimabila sculptură a lui Constantin Brâncuşi, "Domnişoara Pogany", a fost din nou vândută, de data aceasta unei firme cu sediul în Belize! Fraţii Botez, cei care au revendicat lucrarea, au mai vândut-o, anterior, unui om de afaceri norvegian, tranzacţia făcând obiectul unui dosar aflat pe rolul instanţelor din Oslo.

În acelaşi timp, pe rolul Tribunalului Bucureşti se află un alt dosar cu privire la "Domnişoara Pogany", prin care se încearcă încadrarea operei în categoria Tezaur. Ministerul Culturii a pierdut de mai multe ori acest proces, pe motiv că "a omis" să timbreze acţiunea.

"Domnişoara Pogany" a ieşit din România cel mai probabil în anul 2000, după ce Curtea de Apel Bucureşti le-a restituit-o fraţilor Botez, Alvaro (stabilit în Franţa) şi Alexandru Eugeniu (stabilit în Norvegia), în condiţiile în care aceştia promiteau în faţa instanţei că lucrarea va rămâne în ţară.

Nu şi-au onorat promisiunea! Un înalt oficial guvernamental declara pentru "Adevărul" că "Domnişoara Pogany" a fost scoasă ilegal din ţară, într-o valiză diplomatică norvegiană. Despre "Domnişoara Pogany" nu s-a mai auzit nimic până în 2002, când autorităţile române au aflat din presă că lucrarea urma să fie vândută la o licitaţie organizată de celebra Casă Christie's din New York.

Statutul juridic incert al lucrării a făcut ca licitaţia să fie anulată. Fraţii Botez nu au renunţat însă la ideea de a o vinde şi nici nu au readus-o în ţară, deşi IGP deschisese un dosar penal pe numele lor. Ulterior, Parchetul General a dispus scoaterea de sub urmărire penală a fraţilor Botez, concluzionând că fapta comisă de ei ar fi reprezentat, de fapt, o… contravenţie!

Ultima destinaţie, o căsuţă poştală!

"Domnişoara Pogany" a fost revândută la sfârşitul lunii august, Tribunalul Bucureşti fiind înştiinţat abia zilele trecute, cu privire la efectuarea tranzacţiei. Cumpărătorul inestimabilei lucrări a lui Constantin Brâncuşi este un off-shore din Belize, Studio Capital Inc., cu sediul social într-o căsuţă poştală: PO Box 1777, Suite 101, 35A Regent Street, Jasmine Court, Belize City!

Aceeaşi căsuţă poştală ţine loc de sediu social pentru alte aproape 50 de off-shore-uri, potrivit "International Company Profile". Off-shore-ul, reprezentat de Nathalie Sutter şi Andre Spoerri, a achiziţionat "Domnişoara Pogany" de la fraţii Alvaro şi Alexandru Botez, domiciliaţi în Franţa, respectiv Norvegia. Deşi la Tribunalul Bucureşti a fost depusă o copie tradusă a contractului de vânzare-cumpărare, însemnele cu privire la preţul tranzacţiei au fost şterse.

Nu este însă pentru prima dată când "Domnişoara Pogany" este vândută. Lucrarea a mai fost cumpărată tot anul acesta. Unul dintre cumpărători este omul de afaceri norvegian Christen Sveaas, care susţine că a încheiat un contract cu Alexandru Eugeniu Botez, pentru cumpărarea operei contra sumei de 18,5 milioane de dolari.

Ulterior, Alvaro Botez nu a recunoscut tranzacţia, susţinând că fratele său Alexandru a încheiat-o fără a-i cere acordul. Mai mult, Alvaro Botez a anunţat că intenţiona să vândă lucrarea unui om de afaceri american, care ar fi oferit o sumă mult mai mare.

Ministerul Culturii, dintr-o omisiune-n alta

Statul român riscă să piardă definitiv opera lui Constantin Brâncuşi, "Domnişoara Pogany", fiindcă Ministerul Culturii "a omis" să timbreze acţiunea înaintată în instanţă. Secretarul general al Ministerului Culturii, Virgil Niţulescu, declară că, într-adevăr, după câte îşi mai aminteşte, procesul a fost pierdut fiindcă acţiunea din instanţă nu a fost timbrată.

Dosarul a trecut pe la mai multe instanţe, aflându-se, în prezent, pe rolul Tribunalului Bucureşti, unde a fost trimis spre rejudecare. De fiecare dată când Ministerul Culturii a pierdut, cauza a fost aceeaşi: acţiunea nu a fost timbrată. Aceeaşi taxă nu a fost achitată nici până în prezent, fapt pentru care Ministerul Culturii riscă să piardă din nou.

Or, procesul din România reprezintă un pas obligatoriu în vederea recuperării variantei din bronz a "Domnişoarei Pogany", conform Convenţiei UNIDROIT, privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal. Conform menţionatei Convenţii, semnată la Roma în 1995 şi ratificată de statul român prin Legea 149/2007, modalitatea de readucere în ţară a unui astfel de obiect este formată din două etape: încadrare în categoria Tezaur, pentru ca apoi Ministerului Culturii să poată introduce o acţiune în vederea recuperării operei.

Tezaur naţional, vândut în particular

Avocata Ana Diculescu Şova ne-a mărturisit că preţul cu care a fost tranzacţionată "Domnişoara Pogany" deocamdată este confidenţial. "Nu preţul constituie obiectul litigiului de la Tribunal. Clientul meu este o societate legal constituită, care are obiect de activitate opera de artă şi care desfăşoară o activitate legală", ne-a spus Şova.

Ea susţine că Studio Capital Inc. nu va ascunde statuia şi că n-o va sustrage de la regimul legal din România. "Opera lui Brâncuşi este opera lumii. <> va fi expusă şi va avea regim public", ne-a asigurat Ana Diculescu Şova, din cadrul casei de avocatură "Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen", care reprezintă, în România, interesele off-shore-ului din Belize.

Pe de altă parte, trebuie menţionat faptul că potrivit unei expertize efectuate de specialişti ai Muzeului de Artă al României, şi recent înaintată atât Ministerului Culturii, cât şi Tribunalului Bucureşti, "Lucrarea însumează 570 de puncte şi poate fi încadrată în categoria juridică Tezaur".

Epopeea "domnişoarei" seduse şi abandonate de statul român

Constantin Brâncuşi a realizat trei versiuni ale "Domnişoarei Pogany". Una a fost vândută la New York, alta a fost dăruită modelului Margit Pogany, iar cea de-a treia este cea "dispărută". Turnată în bronz, în 1913, varianta în cauză a "Domnişoarei Pogany" a fost expusă în 1914, în SUA, unde Brâncuşi a primit consacrarea mondială.

Un an mai târziu, sculptorul a dăruit lucrarea familiei Frederic şi Cecilia Cuţescu-Stork, foarte buni prieteni ai artistului. După venirea comuniştilor la putere, Cecilia Cuţescu-Stork a donat-o statului. Donaţia s-a făcut în 1947, pentru ca, la 15 ianuarie 1948, colecţia Stork să fie declarată "de utilitate publică", "asimilată muzeelor şi colecţiilor publice".

După moartea Ceciliei Cuţescu-Stork, statueta a ajuns moştenire a lui Romeo Kunzer-Stork, unchiul fraţilor Alexandru Eugeniu şi Alvaro Botez. Aceştia din urmă au cumpărat statuia de la unchiul lor prin contract de vânzare-cumpărare, deşi documentele de arhivă ar fi putut demonstra faptul că, odată donată statului, "Domnişoara Pogany" nu mai aparţinea Ceciliei Stork, astfel încât aceasta nu o mai putea lăsa moştenire.