CSM susține că percepția asupra independenței justiției din România este în media europeană
0Potrivit măsurătorilor europene (2025 EU Justice Scoreboard), realizate pentru anul 2025, CSM susține că încrederea în justiție în România continuă să se încadreze în media țărilor europene.
Independenţa justiţiei este un pilon fundamental al statului de drept. România, însă, se confruntă cu provocări în ceea ce privește calitatea actului de justiţie, aplicarea unitară a legii sau soluţionarea dosarelor în termene rezonabile.
Cu toate acestea, Consiliul Suprem al Magistraturii vede altfel lucrurile decât românii, bazându-se pe un studiu care spune că percepția asupra independenței justiției din România este în linie cu media europeană.
”Astfel, în rândul companiilor, percepția cu privire la independența sistemului de justiție este pozitivă în proporție de 51%, similară celei din anul 2024 (52%), situând România lângă Franța (53%) și înaintea unor țări precum Grecia (49%), Italia (48%), Spania (40%), Ungaria (38%), Portugalia (32%), Bulgaria (27%).
Cu privire la încrederea companiilor în capacitatea instanțelor de a garanta siguranța investițiilor, acest indicator extrem de important pentru procesul de aderare a României la OCDE este pozitiv în proporție de 58%, situând România într-un grup de 7 state în care acest indicator se află lângă procentul de 60%, respectiv Franța (62%), Cehia (61%), Belgia (60%), Lituania (59%), Germania (58%), Italia (58%) și înaintea unor state precum Portugalia (44%), Polonia (39%) sau Grecia (28%).
Cu privire la percepția cetățenilor, acest indicator este de 44%, păstrând România în banda medie a țărilor UE, imediat după Franța (51%) și Italia (46%) și înaintea unor state precum Spania (39%), Grecia (38%), Croația (27%) sau Bulgaria (27%)”, susține CSM într-un comunicat de presă.
CSM spune că din acest punct de vedere, trebuie avut în vedere contextul polarizării extreme a societății românești în perioada campaniei prezidențiale, prin anularea și reorganizarea scrutinului și prin culpabilizarea constantă și succesivă a Curții Constituționale și a sistemului clasic de justiție pentru modul de derulare a respectivelor alegeri.
În ceea ce privește măsurătorile europene cu privire la poziția sistemului de justiție la nivel național în anul 2025, printre alte instituții, indicatorii sistemului de justiție descriși mai sus (58%, 51% și 44%) se raportează la un nivel de încredere de 31% pentru Parlament, 34% pentru Guvern și 26% pentru presă.
”La nivel național, în cel mai recent sondaj disponibil, având ca tematică încrederea în instituții (CURS), justiția are un procent de încredere de 38% și se plasează după Armată/Pompieri (81%), Biserică (74%), Poliție (59%), Președinție (48%), dar înaintea Presei (36%), Guvernului (33%), Serviciilor de informații (29%) și Parlamentului (26%)”, arată CSM.
Consiliul Suprem al magistraturii mai subliniază că cetățenii apelează la instanțe într-un număr mai mare decât în anii precedenți, înregistrându-se aproximativ 3 milioane de dosare anual, cu o creștere de aproximativ 40% față de anul 2020.
”Chiar și în acest ritm, gradul de contestare (cu apel sau, după caz, recurs) a hotărârilor judecătorești pronunțate în prima instanță a scăzut la un minim istoric de 9%, față de 16,5% în anul 2021, ceea ce demonstrează acceptarea de către părți, într-un grad mai mare, a soluțiilor dispuse de instanțe.
În concluzie, în ciuda afirmațiilor contrare constante din spațiul public, se constată, din evaluări obiective, că încrederea în sistemul de justiție se menține în banda medie a sistemului de referință al Uniunii Europene, în contextul național excepțional al anulării alegerilor prezidențiale, cu o polarizare fără precedent a societății românești”, mai arată CSM.
Se încarcă comentariile...
