Beţişoarele de urechi, baloanele, farfuriile, furculiţele şi ambalajele din plastic devin istorie
0
Guvernul este aşteptat astăzi să dea o Ordonanţă de Urgenţă, prin care România va transpune o directivă europeană care scoate de pe piaţă produse din plastic precum farfurii de unică folosinţă, tacâmuri sau paie.
Cu o lună şi jumătate întârziere faţă de termenul anunţat de Bruxelles, România va adopta printr-o Ordonanţă de Urgenţă transpunerea directivei single-use plastics. Odată cu adoptarea acestei ordonanţe, se va interzice comercializarea unor produse din plastic de unică folosinţă precum farfurii, furculiţe sau pahare din plastic pentru băuturi.
„Transpunerea directivei single use plastics este pe circuitul de avizare la Ministerul Economiei. Odată cu implemntarea acelei directive se va interzice punerea pe piaţă a anumitor produse din plastic - pahare, furculiţe, farfurii şi alte categorii de produse din plastic - şi se vor implementa noi restricţii cu privire la producerea anumitor ambalaje din plastic, ţinte privind reciclarea acestor produse. Este foarte clară politica UE, pe cât se poate eliminarea plasticului şi creşterea gradului de reciclare”, a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna.
Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse din plastic asupra mediului a fost adoptată în urmă cu doi ani şi prevede zece categorii de produse: beţigaşe de urechi, farfurii şi tacâmuri de unică folosinţă, baloane şi beţe pentru acestea, ambalaje de mâncare, pahare din plastic pentru băuturi, alte ambalaje folosite pentru băuturi, filtre de ţigări, pungi din plastic, ambalaje din plastic, şerveţele umede şi alte produse de igienă din plastic.
La sfârşitul lunii mai a acestui an, Comisia Europeană a publicat orientări referitoare la normele Uniunii Europene (UE) privind produsele din plastic de unică folosinţă şi a adoptat o decizie de punere în aplicare privind monitorizarea şi raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piaţă şi a deşeurilor de echipamente de pescuit colectate.
60 de milioane de tone de plastic produse anual în UE
Un comunicat al Executivului comunitar preciza că aceste norme au ca scop reducerea deşeurilor marine provenite de la produsele din plastic de unică folosinţă şi de la echipamentele de pescuit şi de promovare a tranziţiei către o economie circulară cu modele de afaceri, produse şi materiale inovatoare şi durabile. În conformitate cu normele UE din 2019 privind produsele din plastic de unică folosinţă, până la data de 3 iulie a acestui an, statele membre trebuiau să se asigure că anumite produse din plastic de unică folosinţă nu mai sunt introduse pe piaţa UE.
Responsabilii de la Bruxelles au considerat că restricţionarea ambalajelor din plastic este necesară deoarece o mare parte dintre acestea nu sunt reciclate şi sunt foarte poluante. Concret, conform studiilor de specialitate întreprinse în acest domeniu, în 2016 au fost produse 335 de milioane de tone de plastic la nivel mondial, dintre care 60 de milioane de tone au fost produse în Uniunea Europeană. Principalul sector al pieţei în Uniunea Europeană care foloseşte produse din plastic este cel al ambalajelor. Cu toate că în ultimii 10 ani rata de reciclare a deşeurilor din plastic a crescut cu aproximativ 80%, o cantitate considerabilă de plastic ajunge în continuare la groapa de gunoi, dar şi în natură, având efecte extrem de nocive asupra mediului şi animalelor.
De ce reciclăm foarte puţin
România se află pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, astfel că în 2018 rata deşeurilor reciclate era de 11,1% din totalul de deşeuri, conform datelor Comisiei Europene. De fapt, conform datelor Eurostat, cu trecerea timpului, România reciclează din ce în ce mai puţine deşeuri. Astfel, dacă în 2013 reciclam 13,2% din deşeuri, în 2018 această rata a ajuns la numai 11%. În perioada 2013-2018, ţara noastră a avut cea mai mare rată a deşeurilor reciclate în 2017, de 14%, iar în 2018 scăderea de la un an la altul a fost semnificativă, cu 3 puncte procentuale.
Lucian Dornescu, preşedintele Asociaţiei Wasteix, susţinea cu ceva timp în urmă că prăbuşirea ratei de reciclare a venit după ce legislaţia s-a schimbat bulversând astfel activitatea micilor firme implicate în procesul de colectare. „Practic, în intervalul 2017-2018, micile entităţi care colectau deşeurile de la populaţie au murit din punct de vedere economic pentru că nu au mai putut livra către marii procesatori ce au strâns de la cetăţeni”, a declarat, pentru „Adevărul”, Lucian Dornescu.
Se încarcă comentariile...
