Ochiul leneş se tratează în copilărie

Boală care apare în copilărie, ambliopia sau ochiul leneş, cum mai este numită, trebuie depistată şi tratată cât mai devreme. În lipsa tratamentului, poate surveni pierderea vederii la ochiul afectat.

Ambliopia reprezintă scăderea acuităţii vizuale a unui ochi normal din punct de vedere structural. Există unii factori fa­vorizanţi ai ambliopiei, printre aceş­tia numărându-se diferenţa de dioptrie dintre cei doi ochi sau lipsa de paralelism a ochilor. Acestea afectează funcţionarea normală a sistemului vizual, creierul ignorând imaginile neclare. Prin urmare, vederea la ochiul neutilizat se va deteriora din cauza suprimării căii vizuale.

Ambliopia nu este congenitală, ea putându-se însă manifesta chiar din primele luni de viaţă. De cele mai multe ori, ambliopia apare la copiii cu vicii de refracţie (miopie, hipermetropie, astigmatism), cu strabism sau cu cataractă congenitală. Ambliopia poate afecta un ochi (unilaterală) sau pe ambii (bilaterală).

Se poate vindeca

Dacă boala este diagnosticată şi tratată înainte de şase ani, există şanse mari de redare a vederii la ochiul afectat şi chiar de vindecare completă. În funcţie de stadiul afecţiunii şi de vârsta pacientului, tratamentul poate dura între câteva luni şi câţiva ani. Pentru diagnosticarea ambliopiei, medicul verifică acuitatea vizuală, fuziunea imaginii şi mişcările globilor oculari.

Semne care ar trebui să-i alerteze pe părinţi

Pentru că ambliopia poate apărea la câteva luni, când copilul nu poate „coopera" cu medicul oftalmolog, este important ca părinţii să fie atenţi la semnele care pot indica prezenţa bolii:
-  ochii nu fixează acelaşi punct;
- o pleoapă căzută, care acoperă ochiul în totalitate;
- închide frecvent un ochi;
- ochii nu privesc simultan spre aceeaşi direcţie;
- are mişcări anormale ale capului (coborâre, ridicare);
- prezintă deviere a unui glob ocular;
- copilul plânge atunci când i se acoperă un ochi;
- clipeşte des;
- se uită cruciş.

Statistică: Cinci la sută din populaţie are boala ochiului leneş.

Tratamentul este individualizat

Scopul tratamentului în amblio­pie este normalizarea acuităţii vizuale la ochiul afectat. În cazul în care există diferenţe de dioptrii între cei doi ochi (ambliopie anizometropică), se recomandă acoperirea ochiului sănătos, cu scopul de a stimula vederea la ochiul leneş. În situaţia în care copilul poartă ochelari, este indicată purtarea unui ocluzor pe una dintre lentile. Durata purtării acestuia este de obicei de câteva săptămâni sau luni, fie toată ziua, fie câteva ore zilnic.

De asemenea, medicul poate prescrie picături de atropină, pentru a scădea acuitatea vizuală a ochiului sănătos. Dacă ambliopia este asociată cu strabismul sau cu pleoapele căzute, cea mai eficientă metodă de tratament este intervenţia chirurgicală, care corectează defectul muscular de la nivelul ochiului. În cazul în care boala ochiului leneş a fost cauzată de miopie, astigmatism sau de hipermetropie, tratamentul constă în purtarea ochelarilor sau a lentilelor de contact speciale.

Minitest de control

Părinţii pot face un test prin ­care pot depista o eventuală problemă a vederii copilului. Astfel, în joacă, părintele acoperă un ochi al micuţului, pentru a vedea ­dacă acceptă sau nu să stea cu un ochi acoperit. În situa­ţia în ­care copilul plânge, îi dă părintelui mâna deoparte, ­există posibilitatea ca acesta să aibă ambliopie. În acest caz, nu trebuie amânată vizita la oftalmolog.

Specialistul nostru
Dr. Adina Grigorescu
medic specialist oftalmolog

Ochiul leneş (ambliopie în termeni medicali) reprezintă scăderea vederii, de obicei la un singur ochi, fără să existe o leziune organică. Cauzele cele mai frecvente sunt strabismul şi diferenţa de dioptrii între ochi. Ambliopia din strabism are şanse de recuperare numai dacă este depistată şi tratată înainte de 6-7 ani. În cazul diferenţelor de dioptrii dintre ochi, se pot obţine rezultate bune şi la vârste ceva mai mari – până la 10-12 ani.

Prima etapă în tratamentul strabismului este recuperarea vederii ochiului leneş (prin ocluzie şi ochelari), urmând ca abia după acest pas să se facă operaţia, dacă este cazul. Intervenţia chirurgicală în strabism are şanse mult mai mari de reuşită, iar rezultatele sunt mult mai stabile în timp, atunci când vederea este bună şi egală la ambii ochi, întrucât ochiul care nu vede bine nici nu va avea o poziţie corectă.

De cele mai multe ori, ambliopia este însoţită de vicii de refracţie precum miopia.