Problema tot mai spinoasă a copiilor infractori. De la ce vârstă ar putea răspunde penal minorii

Experţii reacţionează la multitudinea de infracţiuni comise de copii şi cer ca aceştia să nu mai scape de pedepse, dacă au sub 14 ani, şi să fie traşi la răspundere, în caz că au discernământ, chiar şi la vârste mai mici

Tot mai mulţi minori tâlhăresc, violează sau comit crime. În fiecare zi, procurorii trimit în judecată 11 minori, dintre care unul în stare de arest. Anul trecut, de exemplu, au fost trimişi în judecată 62.072 de inculpaţi, din care 3.850 minori. Cel puţin aşa arată statisticile şi tocmai de aceea asociaţia „Voci pentru Democraţie şi Justiţie” - VeDem Just -, prin vocea judecătorului Cristi Danileţ, reacţionează la valul de infracţiuni produse de minori şi propune, între altele, o modificare legislativă care va schimba regimul răspunderii penale la care vor fi supuşi aceşti infractori. Concret, este vorba de scoaterea pragului minim de 14 ani de la care minorii infractori pot răspunde penal.

„În ultimii zece ani, există tot mai mulţi minori care tâlhăresc, violează sau chiar omoară alte persoane. Am avut, cu ceva timp în urmă, un caz extrem în care un copil de 9 ani şi-a ucis bunica, dar în general actele de agresiune se îndreaptă împotriva oamenilor străzii, a părinţilor, a profesorilor, însă mai ales a altor copii”, spune judecătorul Cristi Danileţ. 

Drept urmare, VeDem Just cere o serie de măsuri pentru combaterea acestui fenomen. Se cere introducerea materiei „Educaţie juridică” în şcoli şi o mai bună gestionare a cazurilor cu minori delincvenţi de către Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din fiecare judeţ, dar şi o modificare a pragului de vârstă de la care minorii pot răspunde penal. „Legislaţia din România prevede că pot fi supuse unei investigaţii penale numai persoanele care au împlinit vârsta de 14 ani, dar chiar şi în acest caz numai dacă au discernământ, care trebuie stabilit prin expertiză medico-legală psihiatrică. Din cauza acestei reglementări se ajunge la situaţia ca minorii cu vârste sub 14 ani care comit fapte grave să fie supuşi cel mult unei supravegheri din partea familiei sau, eventual, plasaţi într-un centru specializat, la propunerea DGASPC. A fost şi cazul celui care şi-a ucis bunica. Cred că nu trebuie ignorată realitatea: în ziua de azi, mulţi minori ating un grad de dezvoltare psihică la o vârstă mai scăzută decât cea a minorilor din urmă cu câteva decenii. Acesta este şi motivul pentru care, în alte ţări, vârsta răspunderii penale începe mai devreme ca în România: de exemplu, în Anglia este de 10 ani. În plus, nu vedem cum gradul de conştientizare de către minori a faptelor comise şi a urmărilor acestora poate fi apreciat global prin lege. Cred că ar fi benefic ca infractorii minori să poată fi traşi la răspundere indiferent de vârstă, sub 14 ani sau peste, atât timp cât s-a stabilit prin expertiză medico-legală psihiatrică că aceştia au discernământ. Astfel, infractorii minori sub vârsta legală din prezent, dar care au comis fapte grave, nu ar mai fi lăsaţi în libertate, ci ar putea fi internaţi în locuri speciale pentru reeducare”, a subliniat reprezentantul VeDem Just.

Cum se procedează în Europa

De alfel, conform Reţelei Internaţionale pentru Drepturile Copilului (CRIN), care funcţionează pe principiile Convenţiei ONU privind drepturile copilului, Anglia nu este singura ţară europeană care are astfel de prevederi legale. Astfel, în Ungaria, Olanda, San Marino, Belgia şi Irlanda, răspunderea penală a copiilor infractori se pune în aplicare dacă aceştia au 12 ani împliniţi în momentul săvârşirii faptei, cu obligaţia existenţei discernământului. Apoi, ţări ca Elveţia sau Turcia au redus această limită a vârstei minime de pedepsire a infractorilor minori la 10 ani. Mai mult, legislaţia franceză prevede că persoanele cu vârste sub 18 ani „capabile să înţeleagă ce fac” sunt responsabile penal pentru infracţiunile pentru care au fost găsite vinovate şi pot face obiectul unor măsuri de protecţie, asistenţă şi supraveghere. Nu există o vârstă minimă absolută stabilită la care copiii să poată fi consideraţi responsabili din punct de vedere penal, dar de obicei, în practica judiciară din Franţa, se consideră că un copil are „discernământ” începând cu 10 ani. În plus, copiii cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani pot fi condamnaţi penal, inclusiv la pedepse cu închisoarea, iar cei peste 16 ani pot fi condamnaţi, în anumite circumstanţe, la pedepse pentru adulţi.

Extraşi din comunitate pentru „reparaţii”

Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu susţine că o astfel de modificare legislativă este necesară pentru că, în prezent, copiii se maturizează mult mai repede. „Alimentele procesate pe bază de hormoni şi puternicele surse de informare furnizate de internet au accelerat dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor. Mai grav este că aceştia au acces şi la o mare varietate de jocuri sau filme violente, iar cei mai fragili se pot transforma în acei derbedei care îşi pot teroriza colegii şi nu numai”, spune expertul.

Copiii au acces şi la o mare varietate de jocuri sau filme violente, iar cei mai fragili se pot transforma în derbedei Liviu Chesnoiu  psiholog criminalist

Chesnoiu atrage însă atenţia că, în paralel, trebuie întărite măsurile de prevenţie. „În şcoli, cadrele didactice şi psihologii ar fi bine să-i depisteze pe copiii care sunt dispuşi să săvârşească infracţiuni. Aceştia sunt obligatoriu de «extras» temporar din comunităţi şi «reparaţi» pentru a nu ajunge să săvârşească o faptă penală”, a mai precizat psihologul criminalist.

11 minori sunt trimişi zilnic în judecată

Asociaţia VeDem Just a analizat Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2019 cu privire la violenţa în familie, respectiv la implicarea minorilor în comiterea de infracţiuni. Astfel, statisticile oficiale arată că, la 100 de inculpaţi trimişi în judecată, şase sunt minori; în fiecare zi procurorii trimit în judecată 11 minori, dintre care unul în stare de arest. Anul trecut, de exemplu, au fost trimişi în judecată 62.072 de inculpaţi, din care 3.850 minori.

Judeţele cu cei mai mulţi minori trimişi în judecată sunt Cluj şi Galaţi, iar cu cei mai puţini sunt Harghita, Covasna şi Giurgiu. Faţă de anul 2019, au comis infracţiuni împotriva persoanei 766 de minori, cu 25 mai mulţi decât în anul precedent. A crescut şi numărul minorilor care au comis infracţiuni împotriva patrimoniului: 2069, cu 16 mai mulţi decât în anul precedent.