Patriarhul Daniel – Patriarhul Kiril: circumstanţele unei „iubiri imposibile“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Patriarhul Daniel a fost invitat, alături de alţi capi ai Bisericilor ortodoxe, la o cină oferită de preşedintele Vladimir Putin. Vizita lui Daniel la Moscova a avut loc la o lună şi jumătate distanţă de cea efectuată la Bucureşti de omologul său rus, Patriarhul Kiril.

Prezent în capitala Rusiei, Patriarhul Daniel a fost invitat, alături de alţi capi ai Bisericilor ortodoxe, la o cină oferită de preşedintele Vladimir Putin. Vizita lui Daniel la Moscova a avut loc la o lună şi jumătate distanţă de cea efectuată la Bucureşti de omologul său rus, Patriarhul Kirill.

Schimbul de vizite are loc în contextul relaţiilor delicate dintre Biserica Ortodoxă Română şi Patriarhia Rusiei. Tensiunile dintre cele două Biserici au ajuns la apogeu în 2001, după ce, cu aprobarea Curţii Europene a Drepturilor Omului, Patriarhia Română a reînfiinţat Mitropolia Basarabiei, la cererea majorităţii credincioşilor din Republica Moldova. Acest fapt a înfuriat Rusia. Numit în ianuarie 2009 Patriarh al Moscovei şi al Întregii Ruşii, Kirill, în primul său mesaj public, a reînnoit atacurile predecesorului său, Aleksei al II-lea, împotriva Bisericii Ortodoxe Române. El a acuzat BOR de „atentate la teritoriul canonic al Bisericii Ruse“.

FOTO basilica.ro

image

O misiune imposibilă

„Eu văd vizita Patriarhului Daniel la Moscova ca pe o conciliere între cele mai importante ordodoxii de pe planetă. Sigur, una uriaşă, iar cealaltă, cea română, mult mai mică dar, totuşi, a doua ortodoxie a lumii. Chiar şi aşa, problema Mitropoliei Basarabiei nu se va rezolva niciodată“, a explicat academicianul Răzvan Theodorescu.

Tot în cheie confesională crede şi istoricul Cosmin Popa că trebuie interpretată vizita Patriarhului Daniel. Acesta spune că cele două biserici au interese incompatibile iar o reconciliere totală nu este posibilă.

„Şi România, şi Rusia fac parte din comunitatea ortodoxă, cu toate problemele care despart cele două Biserici. Mă refer, în primul rând, la Mitropolia Basarabiei. O situaţie asemănătoare este şi în cazul Ucrainei, unde există, de asemenea, pe lângă Biserica subordonată Patriarhatului de la Moscova, o Biserică ortodoxă autocefală. Activarea relaţiilor religioase trebuie privită, în parte, ca o misiune politică îndeplinită de cele două Biserici, într-o reprezentare a intereselor naţionale. Adică, fiecare cu interesele ei, care de cele mai multe ori sunt incompatibile“, afirmă istoricul.

Semnal politic important

Analiştii politici spun că dezgheţarea relaţiilor dintre cele două Biserici surori are şi numeroase conotaţii politice. De exemplu, Adrian Zăbavă susţine că nu putem să rupem aceste vizite din contextul relaţiilor politice tensionate dintre România şi Rusia după 1990.

„Rusia a avut un interes istoric important, iar România face parte dintr-o serie de state asupra cărora Rusia îşi îndreaptă atenţia. Dar diferenţa dintre România şi alte state din zonă este faptul că legăturile cu Rusia sunt, practic, inexistente. Influenţa Rusiei apare, în principal, în statele în care ori există o populaţie de etnie rusă, ori există un puternic sentiment filorus. Acolo, Rusia are o influenţă mai mare şi pârghii mai importante pentru a se implica în treburile interne ale acelor ţări. Noi nu avem nicio minoritate rusă, iar sentimentele românilor sunt de ostilitate faţă de Rusia“, spune analistul.

Faptul că înalţii prelaţi ai Bisericilor au fost primiţi de Vladimir Putin este un semnal politic important, mai crede acesta. „Singura legătură cu Rusia este ortodoxismul. Faptul că în România peste 80% din populaţie este creştin-ortodoxă, aceasta este legătura prin care Rusia poate să-şi menţină uşile deschise spre treburile interne ale României. Faptul că Patriarhul Daniel este primit în Rusia de către Vladimir Putin, nu are cum să nu fie interpretat ca un semnal politic. Patriarhul Rusiei, Kiril, a venit la Bucureşti, dar nu a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis. Ce rol vrea să joace Biserica Ortodoxă Română asupra influenţei ruseşti în România? Este o întrebare la care nu avem răspuns deocamdată“, a mai spus specialistul.

FOTO basilica.ro 

image

Ortodoxia şi politica

La rândul său, analistul Dan Ionescu arată că nu se poate ignora faptul că prelaţii Bisericii ruse s-au învârtit întotdeauna în cercurile de la Kremlin.

„Din nefericire, poziţia Bisericii Ortodoxe Ruse este cunoscută, apropierea dintre ierarhii Bisericii şi aparatul politic de la Kremlin este şi ea de notorietate, aşa că orice vizită oficială care se termină cu o întâlnire cu Vladimir Putin nu poate decât să lase loc la interpretări. Sigur că nu putem spune că Biserica Ortodoxă Română intenţionează să adopte un model asemănător pentru că o astfel de asumpţie ar fi cel puţin hazardată astăzi. Rămâne, cu părere de rău, neclar ce a dorit să obţină din această vizită Patriarhul Daniel“, spune analistul.

„Beneficiile“ patriarhilor

Istoricii văd din cele două vizite „istorice“ o oportunitate din care cei i patriarhi au avut numai de câştigat. „Vizitele au fost negociate «la pachet». Adică tu vii la Bucureşti, unde serbez 10 ani de la urcarea pe tronul patriarhal, eu vin la tine, la Moscova, la serbările dedicate împlinirii a 100 de ani de la restabilirea alegerii patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii, după peste 200 de ani. Fiecare patriarh are de câştigat de pe urma acestei deschideri. De pildă, profilul internaţional, dar şi intern al lui Daniel capătă contururi mai puternice, arată că el poate face ceea ce nici MAE şi nici Administraţia Prezidenţială nu sunt în stare, să meargă la Kremlin, să «reia dialogul cu Rusia», să «se tragă în poză» cu Putin. Patriarhul Kirill, la rândul lui, a confirmat că nu e deloc izolat internaţional, în ciuda susţinerii politicii agresive a preşedintelui Putin. Kirill şi-a întărit prin aceste vizite şi poziţiile în raport cu puterea, a adus la Kremlin atâţia patriarhi ortodocşi, în fond, nu e puţin lucru…“, este de părere istoricul Armand Goşu.  

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite