Mircea Iorgulescu, dovedit turnător
0Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că eseistul şi criticul literar, fost angajat la „Europa Liberă“, a colaborat cu Securitatea. CNSAS a solicitat instanţei, anul trecut, să constate calitatea de colaborator al Securităţii a lui Mircea Iorgulescu (67 de ani), racolat în anul 1976.
Citiţi şi:
Szoby Cseh, cascadorii la Securitate cu „Sabin“
Verificările Colegiului CNSAS în privinţa criticului literar au început ca urmare a cererilor depuse în acest sens de către scriitorii Bujor Nedelcovici şi Florica Jebeleanu Vieru (fiica lui Eugen Jebeleanu), care studiindu-şi propriile dosare au constatat că au fost turnaţi la Securitate chiar de către colegul lor Mircea Iorgulescu.
Prima dată, susţine CNSAS, Iorgulescu a fost racolat în 1976, „în scopul furnizării de informaţii despre o serie de scriitori români urmăriţi prin dosare pentru poziţie politică necorespunzătoare, creaţii literare ce contravin organelor de partid şi pentru atitudine protestatară şi relaţii suspecte cu cetăţeni străini".
Ba „Dorin", ba „Mirel"
Criticul literar a folosit numele de cod „Dorin".Ulterior, în 1985, „Dorin" a devenit „Mirel" şi ar fi furnizat la Securitate „date despre stări de spirit de mediu", într-o perioadă în care şi el făcea obiectul unui dosar de urmărit „pentru relaţiile cu cetăţeni străini, pentru apartenenţă la grupul modernist al scriitorilor, precum şi pentru participare la acţiuni protestatare în mediul literar".
Deşi Iorgulescu nu a semnat un angajament expres cu Securitatea, CNSAS a subliniat că acesta ar fi beneficiat de „privilegiul" de a fi membru al PCR şi a furnizat informaţii „în mod conspirat şi benevol". Dosarul de la Securitate a criticului literar a fost deschis iniţial în vederea urmăririi acestuia, dar a fost transformat în unul de informator în legătură cu „scriitori pe lângă care a fost dirijat".
Printre informările făcute la Securitate de Mircea Iorgulescu se numără şi cele referitoare la atmosfera de la Uniunea Scriitorilor pe marginea votării premiilor ce urmau a fi acordate: „Dumitru Ţepeneag a fost susţinut şi s-a făcut atmosferă pentru el (...) R.V. a părăsit sala ostentativ".
Într-un alt dosar de urmărire deschis pe numele de scriitor, criticul literar ar fi semnalat - conform CNSAS - „creaţii literare ce contravin organelor de partid". „Dorin" ar mai fi turnat la Securitate şi „despre răsunetul, printre scriitori, al acţiunilor lui Paul Goma". Paul Goma este cel mai cunoscut disident român din perioada comunistă.
Bujor Nedelcovici şi „problemele ideologice"
În perioada 1985-1986, sub numele conspirativ „Mirel", Iorgulescu s-a axat pe urmărirea unui scriitor cu scopul expres ca acesta „să nu declanşeze acţiunile protestatare la care ameninţase că va recurge". Tot în acea perioadă, criticul literar ar fi dat mai multe informaţii cu privire la activităţile scriitorului Bujor Nedelcovici:
„A fost invitat la un simpozion în Spania, dar la Consiliul Culturii şi Educaţiei Sociale (CCES) i s-a comunicat că nu poate da curs invitaţiei, întrucât acolo participă mai ales intelectuali cu orientare politică de dreapta", raporta Iorgulescu securiştilor.
Tot „Mirel" a informat că Nedelcovici „ridică probleme de ordin ideologic" şi chiar a încercat să-l convingă să schimbe unele cuvinte dintr-o nuvelă. Refuzat de Nedelcovici, Mircea Iorgulescu a informat Securitatea că acesta „nu este dispus să facă niciun compromis" şi a avansat ideea că ar putea să publice pe căi ilegale volumul care conţinea şi nuvela „Căpetenia din Golf", considerată ca fiind o lucrare subversivă.
A respins acuzaţiile
„Mirel" a mai relatat securiştilor că Nedelcovici susţinea că CCES „a început să manifeste tendinţe aberante şi este firesc ca scriitorii, împreună cu conducerea Uniunii, să li se opună." Mircea Iorgulescu susţinea într-un articol publicat în „România literară", la 7 decembrie 2006, că notele prezentate de Bujor Nedelcovici sunt întocmite de diverşi ofiţeri, dar nu sunt semnate de el.
De altfel, contactat de reporterii „Adevărul" în momentul cererii CNSAS de constatare a calităţii sale de colaborator al Securităţii, Mircea Iorgulescu a respins orice turnătorie împotriva lui Nedelcovici, spunând doar că a avut o polemică în presa literară cu Bujor Nedelcovici.
Biografie
Mircea Iorgulescu este critic literar şi eseist. A emigrat în Franţa în 1989 şi până în 1992 a fost colaborator permanent al postului de radio Europa Liberă. Între 1992 şi 1995 a fost redactor la Europa Liberă, ocupând apoi, între 1996 şi 1999, funcţia de director adjunct al Serviciului românesc al postului.
Din 1989 până în 1992 şi din 2000 până în 2008 - când s-a pensionat - a fost şi colaborator la Radio France International (RFI). Între 2006 şi 2008 a fost responsabilul redacţiei în limba română a RFI.
Se încarcă comentariile...
