"Ministrul Kelemen confundă distrugerea unui monument istoric cu salvarea acestuia". Arheologii îi cer lui Boc să refuze "distrugerea finală" a Roşiei Montane

Premierul Emil Boc a fost somat, într-o scrisoare deschisă, semnată de mai mulţi specialişti în arheologie şi monumente, "să refuze primul pas spre distrugerea finală a Roşiei Montane - avizul de descărcare arheologică a muntelui Cârnic, care conţine cele mai extinse şi importante galerii romane".

Semnatarii scrisorii deschise afirmă că au constatat "cu îngrijorare că în ultimele zile are loc în România o campanie agresiv concertată pentru susţinerea proiectului minier promovat de compania Gold Corporation la Roşia Montană (RMGC)". În acest context, ar fi fost dat şi avizul de descărcare de sarcină arheologică a unei părţi a masivului Cârnic.

Potrivit acestora, oameni de cultură importanţi întorc spatele realităţii, calificând drept intenţii de salvare a patrimoniului cultural propunerile proiectului RMGC.

"În chip semnificativ, exact în aceste zile s-a produs şi decizia luată înt-o şedinţă ţinută în secret de către Comisia Naţională de Arheologie (CNA), o decizie de natură să pună în pericol soarta monumentelor istorice şi arheologice şi a peisajului cultural în ansamblul său, prin actul administrativ al descărcării de sarcină arheologică, care poate deschide calea spre scoaterea Masivului Cârnic, cu cei 7 km de galerii romane, de sub protecţia legii", se spune în scrisoare.

Decizia promovează interesele financiare ale RMGC

Semnatarii afirmă că decizia a fost concepută şi "promovată întru totul  în favoarea intereselor financiare ale RMGC şi ale celor ce au fost pe diferite căi stimulaţi să susţină în chip suspect, din chiar interiorul comunităţii ştiinţifice, campania anti-ştiinţifică de minimalizare a interesului istoric al Roşiei Montane".

"Această decizie, care pare a fi fost acceptată fără obiecţii de către ministrul Kelemen şi a fost implementată deja formal sub semnătura unui funcţionar de rang judeţean, se întemeiază pe o dublă premiză falsă, şi anume că cercetarea arheologică a Masivului Cârnic a fost încheiată şi că amenajările miniere romane complexe din acest masiv - al căror caracter excepţional, de unicat pe plan european, a fost relevat de concluziile cercetărilor echipei de arheologie minieră care le-a studiat (Univ. Toulouse) - pot fi conştient sacrificate prin exploatarea la zi a masivului", se mai spune în scrisoarea adresată lui Emil Boc.

Specialiştii în arheologie şi monumente atrag atenţia că decizia de descărcare arheologică a Masivului Cârnic ignoră hotărârea definitivă şi irevocabilă prin care Curtea de Apel din Alba Iulia a anulat precedenta decizie de descărcare de sarcină arheologică (din anul 2004). "Va fi oare nevoie de o nouă acţiune în justiţie pentru ca Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, precum şi organul său consultativ CNA, să înţeleagă că misiunea lor este protejarea moştenirii culturale a României şi nu sacrificarea acesteia?", se întreabă semnatarii scrisorii.

Kelemen confundă distrugerea unui monument cu salvarea lui

Potrivit acestora, "credibilitatea RMGC în materie de conservare şi restaurare a monumentelor istorice este bine cunoscută prin distrugerea prin demolare sau abandon dirijat a peste 150 de case din zona Roşia Montană, prin propunerile de distrugere extinsă a monumentelor de importanţă excepţională ca recompensă pentru o iluzorie bunăstare economică de scurtă durată".

"Este inacceptabil ca un ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional să confunde distrugerea unui monument istoric cu salvarea acestuia. Este inacceptabil ca ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, personal sau prin vocea funcţionarilor din subordine, să dezinformeze opinia publică cu privire la consecinţele introducerii Roşiei Montane pe lista tentativă a UNESCO, când aceasta a avut recomandarea unor înalte foruri naţionale şi internaţionale, inclusiv Comisiile de Cultură reunite ale Parlamentului României, şi să se prefacă a nu şti care sunt consecinţele abandonării patrimoniului cultural de la Roşia Montană unei companii economice de interes privat, care promovează procedee de conservare şi restaurare ce contravin principiilor şi practicilor prevăzute de convenţiile internaţionale la care a aderat Statul Român", se mai spune în scrisoarea deschisă.

În finalul scrisorii adresate premierului, semnatarii cer "Guvernului României să-şi reconsidere poziţia faţă de un Patrimoniu pe care are misiunea de a-l apăra şi nu de a-l abandona, să dea un semnal concret că Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional consideră, întradevăr, o prioritate a activităţii sale «cucerirea patrimoniului cultural» şi să refuze primul pas spre distrugerea finală a Roşiei Montane - avizul de descărcare arheologică a muntelui Cârnic, care conţine cele mai extinse şi importante galerii romane".

Printre semnatarii scrisorii deschise adresate premierului Emil Boc se numără Monica Mărgineanu Cârstoiu, CşI ‐ Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, preşedinte al Asociaţiei "Arhitectură. Restaurare. Arheologie", Mircea Babeş, CşI ‐ Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, preşedinte al asociaţiei "Vasile Pârvan", Ioan Piso, preşedinte al Fundaţiei Culturale "Roşia Montană", Andrei Pippidi, Universitatea din Bucureşti, fost preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Aurelian Trişcu, fost preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Şerban Cantacuzino, membru al Societăţii Anticarilor şi al Institutului Regal al Arhitecţilor din Marea Britanie, Sergiu Nistor, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", preşedinte al ICOMOS România, Șerban Țigănaş, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, Șerban Sturdza, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, vicepreşedinte al Pro Patrimonio.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a aprobat descărcarea de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, situat în zona Roşia Montană, judeţul Alba. Decizia este practic echivalentă cu aprobarea de către Ministerul Culturii a întregului proiect de exploatare minieră iniţiat în zonă de compania canadiană Gabriel Resources. Vezi aici detalii.

Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.