Ministerul Justiției propune desființarea a 134 de parchete de pe lângă judecătorii. Cum ar urma să fie reorganizate

Ministerul Justiției propune reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii din țară, prin comasarea celor 175 de structuri existente în 41 de parchete, câte unul la nivelul fiecărui județ. Proiectul de lege a fost trimis spre avizare interinstituțională, urmând să ajungă ulterior la Guvern și Parlament.

Inițiativa a fost elaborată de Ministerul Justiției în cooperare cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Reorganizarea nu vizează parchetele din municipiul București.

Potrivit proiectului, în fiecare județ ar urma să funcționeze un singur parchet de pe lângă judecătorii, cu sediul principal în reședința de județ și sedii secundare permanente în celelalte localități în care funcționează judecătorii. Fiecare sediu ar avea propria circumscripție, corespunzătoare celei a judecătoriei din localitatea respectivă.

Astfel, procurorii ar putea lucra în cadrul aceleiași structuri județene, chiar dacă își desfășoară activitatea în sedii diferite.

Ce se întâmplă cu funcțiile de conducere

Reorganizarea ar presupune și transformarea funcțiilor de conducere din parchetele aflate în alte localități decât reședințele de județ în funcții de execuție. Măsura s-ar aplica atât procurorilor care ocupă posturi de prim-procuror, cât și personalului auxiliar de specialitate cu funcții de grefier-șef.

Personalul care ocupă în prezent aceste funcții ar urma să fie reîncadrat pe noile posturi de execuție.

În urma reorganizării, din cele 175 de parchete de pe lângă judecătorii din județe ar rămâne 41. În consecință, ar exista tot 41 de posturi de prim-procuror și 41 de posturi de grefier-șef.

Cum justifică Ministerul Justiției reorganizarea

Ministerul susține că noua organizare ar permite distribuirea mai echilibrată a dosarelor între procurori și ar reduce diferențele dintre parchetele cu un volum foarte mare de cauze și cele cu activitate mai redusă.

Proiectul prevede și posibilitatea redistribuirii posturilor vacante de procuror între sediul principal și sediile secundare ale aceluiași parchet județean, în funcție de volumul de activitate. Decizia ar urma să fie pregătită de ministrul Justiției, la sesizarea procurorului general sau a procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, cu avizul conform al Secției pentru procurori a CSM.

Pe termen mai larg, măsura ar putea facilita redistribuirea resurselor umane și între județele din circumscripția aceleiași curți de apel, astfel încât volumul de muncă să fie uniformizat la nivel regional și, ulterior, național.

Printre avantajele invocate de inițiatori se numără posibilitatea specializării procurorilor, o mai bună gestionare a resurselor umane și crearea unor structuri suficient de mari pentru a susține activitatea de conducere. Ministerul mai argumentează că sediile principale, amplasate în reședințele de județ, ar putea fi mai atractive pentru procurorii tineri.

După încheierea procedurii de avizare interinstituțională, proiectul va fi supus aprobării Guvernului și transmis Parlamentului pentru adoptare.