Exclusiv Cum ne ia Bulgaria fața la Marea Neagră și banii UE. Expert: „Cu asta ar fi trebuit să înceapă strategia pe care nici nu o avem”
0Politologul Alina Achim-Inayeh, expert în probleme ce țin de regiunea Mării Negre, avertizează, într-o analiză pentru „Adevărul”, că România nici măcar nu a fost capabilă să își definitiveze propria strategie la Marea Neagră, deși au trecut 35 de ani de la Revoluție. Nu întâmplător, România nu a reușit să profite de faptul că SUA și UE au propria strategie la nivelul Mării Negre și nici să beneficieze de zecile de miliarde puse în joc.
Uniunea Europeană și-a definitivat noua strategie pentru regiunea Mării Negre și a prezentat-o la finele lunii trecute. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că România și Bulgaria vor avea o importanță aparte în regiune, ceea ce ar trebui să ne avantajeze. Noua strategie europeană prevede investiții importante în regiune, în așa fel încât infrastructura din România și Bulgaria să fie capabilă să preia și să transporte mai bine echipamentele militare. Vizate ar fi cu precădere porturile, căile ferate și aeroporturile din această zonă.
Alertă strategică
Cu toate acestea, există voci care susțin că România nu se ridică la nivelul așteptărilor, iar autoritățile nu sunt capabile să se ridice la înălțimea proiectelor. Printre cei care critică poziția României se numără și Iulian Fota, fost consilier prezidențial. Într-un interviu la Pro TV, Fota a acuzat că România riscă să își piardă rolul în strategia Uniunii Europene pentru Marea Neagră: „Exact în dimineața asta am avut niște semnale alarmante că România ar putea să piardă hub-ul de securitate. (…) Ce se se întâmplă în momentul ăsta este grav. Înțeleg că e o indolență la nivel instituțional, un ping-pong. Nimeni nu vrea hub-ul. Am aceste semnale, e o informație clară. Cine mi-a dat-o - și a încercat să tragă un semnal de alarmă - e cineva de de bună credință”.
„Adevărul” a apelat la expertiza Alinei Achim-Inayeh, specializată pe probleme de securitate, apărare și geoeconomie în zona Mării Negre. România, spune Alina Achim-Inayeh, nu doar că nu a fost capabilă să profite de faptul că anterior a existat și o strategie a Statelor Unite pentru regiunea Mării Negre, elaborată de administrația Biden, dar în realitate nici măcar nu și-a definitivat o strategie proprie, pentru a o armoniza și adapta cu cele ale Washingtonului și Uniunii Europene.
„Nu s-a întâmplat nimic nici pe strategia Statelor Unite, care, vă amintiți că a trecut foarte, foarte greu pe timpul lui Biden. Iar acum, în vremurile administrației Trump, cu atât mai puțin nu s-a întâmplat și nu pare să se mai întâmple ceva cu această strategie americană. Pe de altă parte, nici nu o să vină un tsunami din acesta trumpian, cum anunță unii, care să ne șteargă de pe hartă. Trebuie spus că punctual și tranzacțional, relația, sau interesul, mai degrabă, al SUA în Marea Neagră continuă să existe., ca și până acum. Doar că nu se întâmplă nimic. Și asta în primul rând din vina noastră. Noi stăm într-o apă din aceasta călduță liniștiți, deși vedem că ceea ce se întâmplă în jurul nostru începe să ne cam ardă. Adică, Marea Neagră este departe de a fi o zonă sigură din cauza Rusiei. Pentru noi, acum, poate să fie încă suficient de călduț, nu suntem în război, dar trebuie să vedem și care va fi nivelul de ambiție și dacă vom dori să ne asigurăm că va fi liniște pe mai departe. Și nu doar în apele teritoriale ale României”, spune Achim-Inayeh.
În condițiile în care România nu a făcut nimic pentru a veni în întâmpinarea strategiei americane la Marea Neagră, nici de acum încolo nu pare suficient de motivată pentru a schimba ceva în acest sens.
România, într-o eternă expectativă
„În acest moment, încă toată lumea stă într-o expectativă și așteaptă să vadă ce va face Trump. Aici nu suntem singurii care stăm și așteptăm. Încercăm să vedem cum se așează, și acum cred că începem să înțelegem cum se așează obiectivele administrației Trump. Pentru că Trump, în ciuda unor apariții de bufon, are încă unele obiective chiar și în zona Mării Negre. Deci, nu suntem neapărat rău în acest moment. Am fost rău, am fost modești și insuficient de clari până acum, iar din această cauză am ratat niște oportunități pentru că nu am știut cum să lucrăm cu americanii și nu am știut deloc ce să le cerem, deși erau dispuși să ne ajute”, mai spune experta.
În privința strategiei europene la Marea Neagră, deși aceasta este complementară cu cea americană, iar România ar putea să profite de pe urma ambelor, nu pare capabilă să o facă.
„Ambele strategii, atât cea americană cât și cea europeană, pun destul de mult accent pe România și pe Bulgaria. Iar acest lucru este chiar mai evident în cazul strategiei europene. Eu văd cele două strategii ca fiind complementare, dar este foarte greu să-mi dau seama cum vor merge ele și cum se va reflecta această complementaritate în practică. Și în ceea ce privește strategia, deși nu este neapărat o strategie ca să fiu foarte corectă, ci mai degrabă elementele de strategie ale Uniunii Europene, ele merg destul de mult în siajul celor americane, în sensul că, pe lângă partea de securitate, au o parte destul de importantă, nu atât de generoasă cât aș fi vrut eu, dar destul de importantă, care ține de economie, de conectivitate și respectiv de prosperitatea economică. Sau de securitate economică, deși nu folosesc cuvintele astea. Ceea ce și strategia americană avea”, adaugă experta.
Nu am profitat de interesul americanilor, nu profităm nici de europeni
Există însă și câteva diferențieri, în sensul în care strategie europeană este chiar mai complexă și vizează și alte aspecte, separat de partea de securitate și economie.
„Elementele de strategie ale Uniunii Europene nu vizează doar securitatea regiunii Mării Negre, ci vizează și economia, vizează și Green Deal și aspecte ce țin de mediu în regiune. Așa că putem spune că este o abordare mult mai largă decât simpla abordare de securitate. Deci este ceea ce au trecut americanii în strategia lor și un pic mai mult decât atât”, susține Alina Achim-Inayeh.
Marea problemă este că România nici măcar nu are propria strategie de securitate la Marea Neagră, la trei decenii și jumătate de la Revoluție. Acest lucru vorbește de la sine despre lipsa de substanță a politicilor externe ale României, în toți acești ani, dar și despre nivelul de implicare al statului.
„România, primul rând, ar trebui să-și facă propria ei strategie la Marea Neagră, care să fie una de securitate, de dezvoltare economică, de securitate economică, de conectivitate. O strategie care să cuprindă tot ceea ce își dorește România la Marea Neagră sau folosind și apărând Marea Neagră.. Asta în primul rând. Odată ce am avea această strategie, am putea să vedem în ce măsură, sau cât de mult putem beneficia, de cât de multe elemente putem beneficia de cele două strategii, americană și europeană. Și abia atunci putem înțelege cât de mult ne ajută strategia europeană și pe partea de securitate, și pe partea de economie, și pe partea de energie. Deci, în primul rând, România să-și facă propria strategie, propriul nivel de ambiție, propriile obiective. De aici trebuie să pornească discuția. Și în al doilea rând, de văzut și măsura în care în spatele elementelor de strategie pe care le-a comunicat Uniunea Europeană, vor fi și fondurile necesare de la Bruxelles. Deci, întotdeauna aici este o problemă. În măsura în care în spatele acestor elemente vor fi și fonduri, România trebuie să profite și să acceseze cât mai mult din ele”, explică Alina Achim-Inayeh.
Sumele sunt importante și ar putea fi suplimentate de la Bruxelles. În acest moment, în discuție ar fi nu mai puțin de 75 de miliarde de euro, bani care ar fi puși la bătaie de europeni pentru a concretiza această strategie. Suma este însă insuficientă, crede Alina Achim-Inayeh, care spune că necesarul investițiilor în zonă ar fi mult mai mare.
Zeci de miliarde de euro și securitatea țării sunt în joc
„Din cei 75 de miliarde sunt dedicați exact conectivității și creșterii mobilității militare, nu se știe câți vor reveni României, nu se știe nici cât anume revine Bulgariei, nu este foarte clar. Însă banii nu vor reveni doar celor două țări. Atunci când faci o astfel de strategie pentru Marea Neagră, nu te poți limita numai de zonele geografice sau la întinderile de apă, ci trebuie să te duci și în Grecia, trebuie să te uiți și spre Orientul Mijlociu”, mai spune ea.
În plus, pentru România, orice strategie la Marea Neagră ar trebui să fie indisolubil legată și de Dunăre și să țină cont de acest fluviu.
„Nu avem o strategie a României la Marea Neagră, deși au fost multe încercări, unele mai reușite decât altele, de a duce la bun sfârșit o astfel de strategie. În acest nou context, cu războiul din Ucraina, cu ceea ce se întâmplă cu America, cu relația transatlantică, cu China, cu, mă rog, toate elementele noi de geopolitică, de securitate și securitatea economică, este timpul ca România să aibă propria strategie la Marea Neagră și la Dunăre. Și le țin pe cele două legate. Pentru că nu poți să aperi Marea Neagră fără să amintești de gurile Dunării, nu poți să aperi România fără să aperi Dunărea. Cele două sunt strâns legate și este important ca România, în actualul context, să aibă o astfel de strategie. Cu asta ar fi trebuit să înceapă strategia pe care nici nu o avem”, susține experta.
România, țara fără propria strategie
Alina Achim-Inayeh a explicat și de unde ar trebui să pornescă strategia României la Marea Neagră.
„În primul rând, într-o astfel de strategie ne trebuie exact legătura pe care am menționat-o între Dunărea și Marea Neagră, cu insistență pe gurile Dunărei. Nu poate exista o strategie a Mării Negre fără Dunăre, la fel cum poate fi o strategie a Dunării fără Marea Neagră. Un al doilea element care cred că este important, poate chiar primul, de fapt, este nivelul de ambiție. Vorbim despre o strategie sau vorbim despre o viziune și o strategie la Marea Neagră care se limitează strict la apărarea teritoriului României? Nu că ar fi ceva rău cu asta. Doar că trebuie știut și care este nivelul nostru de ambiție. Sau ne uităm la un orizont de timp mai generos, la un nivel de ambiție mai largă, care să fie securitatea unei zone ample sau unei părți ample a regiunii Mării Negre. Asta ca să nu zic toată regiunea, că atunci intrăm în povestea cu Războiul din Ucraina și nu avem deosebit de mult control acolo. Cert e că nivelul de ambiție este deosebit de important și cred că ar trebui lămurit din start”, punctează Alina Achim-Inayeh.
Și mai există și un al treilea aspect de care factorii de decizie ar trebui să țină cont dacă vor fi vreodată capabili să schițeze o strategie de luat în seamă la a României la Marea Neagră.
„În al treilea rând, și asta este valabil pentru o strategie de securitate a României, nu doar la Marea Neagră, ci în general, trebuie stabilit clar care ne sunt partenerii și în ce măsură putem să gândim noi parteneriate, în ce măsură putem să implicăm mai mult partenerii pe care îi avem. Vezi Georgia, de exemplu, dacă ne referim la Marea Neagră sau vezi Turcia și chiar Grecia”, subliniază experta.
Bulgarii ne concurează cu succes
Singurul aspect pozitiv este faptul că România colaborează foarte bine în acest moment cu țări ca Bulgaria, Turcia și Grecia. Pe de altă parte, există o anumită concurență și competiție între aceste țări pentru atragerea investițiilor și pentru o importanță cât mai mare în zonă, iar România și Bulgaria s-ar afla într-o competiție strânsă pentru a deveni hub la Marea Neagră pentru NATO, SUA și Uniunea Europeană.
Și chiar dacă Bulgaria se confruntă cu o veritabilă criză politică, la multe capitole se află înaintea României. Iar în ce privește strategia la Marea Neagră, vecinii de la sud de Dunăre sunt mult mai bine plasați, fie și pentru simplul fapt că ei și-au definitivat propria strategie și știu să-și urmărească interesul. România, în schimb, mai așteaptă.
„Există o concurență pe multe teme între România și Bulgaria. Și sunt convinsă, dar mi se pare normal să există această concurență. Adică se pune problema unui hub de pleximaritime security care să fie localizat într-una din țările membre ale europene. Problema este cât de în serios lumea această concurență și ce facem noi ca să atragem acest hub aici. Pentru că noi credem că ni se cuvine nouă, bineînțeles. Și cred și eu că ni se cuvine, dar nu așa se pune problema. Noi trebuie să arătăm că suntem cei mai îndreptățiți să găzduim acest hub. Însă pentru asta trebuie să le arătăm partenerilor europeni care ar fi avantajele dacă acest hub s-ar afla în România. Ceea ce poate facem mai puțin decât o fac bulgarii, iar acest lucru va trebui să se schimbe”, încheie Alina Achim-Inayeh.
Se încarcă comentariile...
