Cum ar fi putut fi prevenit abuzul sexual asupra celor doi copii de la o grădiniță din București

Cazul de la gradinița privată din sectorul 1 al Capitalei, acolo unde doi copii de 5 ani ar fi fost abuzați sexual de un educator, readuce în discuție o problemă pe cât de veche, pe atât de ignorată de autorități: ușurința cu care astfel de persoane reușesc să pătrundă în sistem, să se apropie de copii și să-i traumatizeze pe viață. 

Abuzul sexual, din ce în ce mai des întâlnit în școli. Sursa foto: arhivă

Amintim că doi copii de cinci ani de la o grădiniță particulară din sectorul 1 al Capitalei ar fi fost abuzați sexual de educatorul angajat să aibă grijă de ei. Faptele, greu de descris în cuvinte, s-ar fi petrecut atât incinta clădirii, cât și în curtea instituției. 

Dincolo de drama prin care trec cei doi copii și familiile lor, nu putem să nu ne ridicăm întrebarea: cum de este posibil ca acești oameni să fie lăsați să pătrundă liberi și nestingheriți în sistemul de învățământ? Unde este hiba? 

Psihologul Radu Leca este de părere că totul ține de testarea psihologică la angajare sau anuală a acestor oameni, testare care se face mai mult pe hârtie decât în realitate. „Vorbim despre obligativitatea statului român, în speță a Ministerului Educației, de a aplica o noțiune denumită testare psihologică și psihiatrică a tuturor educatorilor, învățătorilor și profesorilor, inclusiv a profesorilor universitari, care dau meditații uneori. Asta, ca să se stabilească dacă sunt sau nu atragi de copii”. 

O testare în acest sens există, spun voci din sistem. Este vorba despre un certificat cu timbru și ștampilă, eliberat de un psiholog autorizat și care atestă faptul că persoana care vrea să lucreze într-o grădiniță sau școală este și aptă pentru a lucra cu copiii. Testarea propriu-zisă durează trei ore și costă în jur de 150 de lei. Apoi, la începutul fiecărui an școlar dascălii trebuie să prezinte certificatul  de integritate și cel judiciar. Însă, dacă în cazul instituțiilor de învățământ de stat aceste documente sunt obligatorii, în privat regulile nu sunt întotdeauna respectate. De multe ori, se întâmplă ca angajații să fie testați psihologic anual doar prin medicina muncii. Și atât.

Dan Tita, președintele Federației părinților din sectorul 1 al Capitalei, a declarat pentru „Adevărul” că, de multe ori, părinții care aleg sistemul privat cad într-o mare capcană. „Dacă plătești, și vorbim despre sume mari de bani, ai impresia că sistemul îți va oferi ceva de calitate, pe măsură. Se merge pe ideea eronată că la privat e mai bine decât la stat, că dai un ban, dar știi pentru ce-l dai. Iată că nu este întotdeauna așa. Deși ar trebui să avem pretenții, căci plătim pentru actul educațional, nu?”.

Dan Tita consideră că interviul de angajare într-o școală sau grădiniță privată ar trebui să fie centrat și pe aspecte legate de comportamentul candidatului, de reacțiile sale de moment, modul în care relaționează cu copiii. „Dacă singura condiție e să nu aibă cazier, mai ales la preșcolari, atunci oricine se poate angaja. Noi, acum câțiva ani, am cerut ca toți profesorii preuniversitari să dețină avizele psihologice vizate anual. Și ce s-a întâmplat atunci? Ne-au sărit în cap sindicatele că ce, îi facem nebuni?”

Copiii agresați, marcați pe viață 

Psihologul Radu Leca a explicat că un copil abuzat sexual, mai ales dacă este vârstă mică, va fi marcat pe viață un astfel de eveniment.

„Agresiunea sexuală asupra unui minor cu vârsta de 5 ani sau mai mică de 5 ani are consecințe devastatoare din punct de vedere psiho-emoțional. Impactul pe termen lung pe care o astfel de traumă extinsă îl poate avea determină mai multe  modificări psihologice: apariția stresului post-traumatic, apariția anxietății și a fricii, evident, episodul depresiv, dificultăți de relaționare și comunicare în timp, atât cu colegii de vârsta lui, dar și cu profesorii și cu alți adulți, tulburări majore de comportament și tulburări de personalitate”, a explicat pentru „Adevărul” psihologul Radu Leca. 

Mai mult, spune specialistul, copilul agresat sexual va avea probleme de încredere în sine și încredere în ceilalți, probleme extinse de sănătate mentală și fizică, pe termen lung. „Traumele provocate de o agresiune sexuală în copilărie au un impact de-a dreptul profund, dar și durabil asupra dezvoltării copilului, a viitorului preadolescent, adolescent și tânăr-adult. El însuși se poate transforma într-un făptaș, căci va căuta să înțeleagă prin ce a trecut și ce a simțit în urmă cu 10-15 ani, atunci când a fost agresat”. 

Un copil care trece în mod activ prin traume de natură sexuală dezvoltă stres post-traumatic. „Simptomele sunt re-experimentarea evenimentului traumatic prin amintiri, atât în realitate, dar și în somn, coșmaruri sau flash-uri. Coșmarurile din timpul somnului de după-amiază sau de noapte îl vor zuncina și ele psihoemoțional. La fel și flash-urile care se produc în timpul zilei”. 

Psihologul a precizat că victima va avea tendința să evite anumite situații sau locuri care-i reamintesc de eveniment. „Dar se va conecta și cu hainele și mirosul agresorului. Iar toate acestea îl pot urmări întreaga viață”.

Cât despre agresor, vorbim despre o persoană cu o tulburare psihologică foarte gravă. „Un adult care experimentează o preferință sexuală, emoțională și psihică pentru copiii de vârste prepubescente, respectiv copiii sub 5 ani. Și care ar fi putut fi depistat la timp dacă ar fi fost supus unei testări psihologice. Orice ai face, pe un psihiatru nu-l poți păcăli”.