Cel mai dur Raport MCV pentru România: Suspendaţi imediat numirile şi demiterile procurorilor şi nu puneţi în aplicare noile Legi ale Justiţiei

0
0

A fost publicat raportul MCV (Mecanismul de Verificare şi Cooperare în Justiţie) pentru România care este extrem de critic la adresa Guvernului şi Parlamentului. Principalul capăt de acuzare: atacurile la justiţie. Ca urmare, Comisia Europeană ne cere să suspendăm „imediat” punerea în aplicare a legilor justiţiei. „Suspendaţi imediat toate numirile şi demiterile în derulare ale procurorilor de vârf”, ne mai cere Bruxelles-ul.

UPDATE Asociaţia VeDem Just - Voci pentru Democraţie şi Justiţie susţine că ultimul raport MCV este cel mai dur dintre cele pe care le-a primit România în istoria recentă, după unul similar în 2012. „El subliniază regresul României în privinţa îndeplinirii condiţionalităţilor sub care am fost primiţi în 2007 în Uniunea Europeană. Pentru prima dată de atunci Bulgaria trece în faţa României“, subliniază asociaţia.

UPDATE Conducerea Parchetului General a anunţat că a luat act de recomandările Comisiei Europene, din raportul MCV, menţionând că punctul de vedere al comisiei este similar cu cel al instituţiei conduse de Augustin Lazăr.

„Având în vedere îngrijorările reţinute de Comisia Europeană în legătură cu regresul înregistrat de România în ceea ce priveşte  sistemul judiciar, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr, reafirmă disponibilitatea Ministerului Public de a contribui, în limita atribuţiilor specifice, la îndeplinirea recomandărilor prevăzute în Raportul MCV", transmite Parchetul General, într-un comunicat de presă.

Ce spune raportul

Executivul comunitar arată că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări emise de Comisia Europeană în raportul MCV din ianuarie 2017 (cele referitoare la Sistemul Prevent al Agenţiei Naţionale de Integritate şi Agenţia Naţională a Bunurilor Indisponibilizate) şi adăugă alte recomandări extrem de dure.

„Raportul Comisiei din ianuarie 2017 a făcut un bilanţ al progresului general înregistrat în ultimii zece ani şi a identificat 12 recomandări specifice, care ar ajuta România să avanseze spre îndeplinirea tuturor criteriilor de referinţă ale MCV. O primă evaluare din luna noiembrie a anului trecut a arătat că, deşi s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte o serie de recomandări, ritmul general al reformei în cursul anului 2017 a fost blocat, iar provocările legate de independenţa judiciară au reprezentat o sursă perseverentă de îngrijorare”, a arătat prim-vicepreşedintele Frans Timmermans.

Printre noile recomandări ale Comisiei Europene se numără oprirea imediată a implementării legilor Justiţiei realizate de Comisia Iordache, precum şi a ordonanţelor de urgenţă emise de Guvernul Dăncilă, stoparea implementării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, asumarea de către Parlament şi Guvern a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi GRECO.

„Intrarea în vigoare a legilor justiţiei modificate, presiunea exercitată asupra independenţei judiciare în general şi asupra Direcţiei Naţionale Anticorupţie în special şi a altor măsuri care subminează lupta împotriva corupţiei au inversat sau au pus în discuţie ireversibilitatea progresului, în special în Puncte de referinţă Unu şi Trei (…) Pentru remedierea situaţiei sunt recomandate următoarele măsuri:

Legile justiţiei

• Suspendaţi imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare.

• Revizuirea legilor justiţiei, ţinând pe deplin seama de recomandările din cadrul MCV, Comisia de la Veneţia şi GRECO.

Numiri / concedieri în cadrul sistemului judiciar

• Suspendaţi imediat toate numirile şi demiterile în derulare ale procurorilor de vârf.

• Relansarea procesului de numire a unui procuror şef al DNA cu experienţă dovedită în urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie şi cu un mandat clar de a continua desfăşurarea anchetei profesionale şi neparticipante a corupţiei.

• Consiliul Superior al Magistraturii să numească imediat o echipă interimară pentru conducerea Inspecţiei Judiciare şi în termen de trei luni să numească, prin concurs, o nouă echipă de conducere în Inspecţie.

• Respectarea opiniilor negative ale Consiliului Superior cu privire la numiri sau concedieri ale procurorilor în funcţii de conducere, până când un nou cadru legislativ nu este în vigoare în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

Coduri penale

• îngheţarea procesului de implementare a modificărilor la Codul penal şi Codul de procedură penală.

• Revizuirea Codului penal şi a Codului de procedură penală, ţinând pe deplin seama de necesitatea compatibilităţii cu legislaţia UE şi cu obligaţiile internaţionale privind dispoziţiile privind corupţia, recomandările din cadrul MCV şi avizul Comisiei de la Veneţia.

Comisia va continua să urmărească îndeaproape şi va evalua situaţia înainte de sfârşitul mandatului acestei comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esenţială pentru a pune din nou la cale procesul de reformă şi pentru a relua calea către încheierea MCV, astfel cum este prevăzut în raportul din ianuarie 2017”, arată raportul Comisiei Europene.

MCV. 1 ianuarie 2017

Reamintim că pe 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit Mecanismul de cooperare şi verificare pentru a evalua progresele înregistrate de angajamentele asumate de România în domeniile reformei judiciare şi luptei împotriva corupţiei.

Începând cu anul 2007, Comisia a prezentat periodic progresele înregistrate în aceste domenii în rapoarte scrise adresate Parlamentului European şi Consiliului. Rapoartele au beneficiat de contacte cu statele membre, societatea civilă, organizaţii internaţionale, experţi independenţi şi o varietate de alte surse. 

Anul 2017 a făcut un bilanţ de 10 ani de la MCV, cu o prezentare generală a realizărilor şi a provocărilor rămase, şi a stabilit paşii esenţiali necesari pentru atingerea obiectivelor MCV. Comisia a formulat 12 recomandări care, dacă s-ar îndeplini, ar putea fi considerate ca fiind suficiente pentru a închide MCV, cu excepţia cazului în care alte evoluţii ar schimba în mod clar progresul înregistrat. Raportul din ianuarie a subliniat, de asemenea, că viteza procesului va depinde de cât de repede va fi capabil să îndeplinească recomandările într-un mod ireversibil. 

Care sunt cele 12 recomandări date la începutul anului trecut

Recomandarea 1: Punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia.

Recomandarea 2: Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituţii şi se precizează clar că parlamentarii şi procesul parlamentar trebuie să respecte independenţa sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniştri. 

Recomandarea 3: Faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să îşi pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autorităţile judiciare. Ministrul justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să finalizeze un plan de acţiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

Recomandarea 4: În vederea îmbunătăţirii în continuare a transparenţei şi a predictibilităţii procesului legislativ, precum şi pentru a consolida garanţiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările cu autorităţile relevante şi cu părţile interesate în cadrul procesului decizional şi în activitatea legislativă legate de Codul penal şi de Codul de procedură penală, de legile anticorupţie, de legile în materie de integritate (incompatibilităţi, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiţiei (referitoare la organizarea sistemului justiţiei), precum şi de Codul civil şi Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparenţa procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016

Recomandarea 5: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acţiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătoreşti şi a aplicării de către administraţia publică a jurisprudenţei generate de instanţele judecătoreşti, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii şi Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acţiune.

Recomandarea 6: Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acţiune astfel cum a fost adoptat şi să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluţii la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv şi întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Recomandarea 7: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, precum şi cu societatea civilă şi cu organizaţiile profesionale, şi să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanţelor şi ale parchetelor. 

Recomandarea 8: Asigurarea intrării în funcţiune a sistemului PREVENT. Agenţia Naţională de Integritate şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziţii publice şi rapoarte cu privire la acţiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum şi rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, şi să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autorităţile locale, sistemul judiciar şi societatea civilă.

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparenţă în procesul său decizional cu privire la acţiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive şi irevocabile având ca obiect incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi ilicite pronunţate împotriva membrilor săi.

Recomandarea 10: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneţia şi al GRECO21. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona. 

Recomandarea 11: Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiţiei ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administraţia publică, detalii privind procedurile disciplinare şi sancţiunile şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Recomandarea 12: Asigurarea faptului că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operaţională pe deplin şi efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informaţii statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Agenţia ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacităţii sale administrative, la rezultatele obţinute în confiscarea şi la gestionarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni. 

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri