Metode de a învinge plictiseala în era digitală. Soluțiile sănătoase propuse de oamenii de știință
0Oamenii de știință au fost preocupați din cele mai vechi timpuri să înțeleagă starea de plictiseală și în ce moduri poate fi diminuată. Specialiștii în neuroștiință și psihologie oferă câteva sfaturi celor care vor să înlăture acest sentiment, într-un mod mai sănătos decât folosirea telefoanelor.
![Folosirea telefoanelor mobile nu este întotdeauna un remediu pentru plictiseală. FOTO: Freepik.com](https://cdn.adh.reperio.news/image-c/c2172ed7-f12e-4f71-8e22-bba11a4a213a/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
Un studiu citat de publicația britanică „The Guardian” arată că oamenii preferă să experimenteze o stare de disconfort fizic, decât să cadă pradă plictiselii. Astfel, lăsați singuri într-o cameră timp de 15 minute, aproape jumătate dintre participanții la o astfel de cercetare au preferat să apese un buton care le administra un șoc electric ușor.
Ce este plictiseala
Unii autori au romantizat plictiseala. „Filosoful Walter Benjamin a scris odată în cartea sa Illuminations: Plictiseala este pasărea de vis care clocește oul experienței. Adică: plictiseala este un sol bogat, lutos al creativității, iar retragerea de la stimulul constant al vieții de zi cu zi permite minții să se extindă”, arată The Guardian.
Scriitorul Lev Tolstoi a descris-o ca fiind o „dorință de dorințe”, iar experții citați de publicația britanică au considerat descrierea potrivită.
„Când te plictisești, vrei să fii angrenat în ceva, dar nu vrei nimic din ceea ce îți este disponibil în prezent. Plictiseala este adesea combinată cu lenea sau apatia, dar sunt foarte diferite. Plictiseala este mult mai mult o stare motivațională, agitată”, arată dr. James Danckert, profesor de neuroștiință la Universitatea din Waterloo.
Erin Westgate, profesor asociat de psihologie socială la Universitatea din Florida, sugerează că există două tipuri de plictiseală cu două cauze diferite: plictiseala fără sens și plictiseala atențională.
„Plictiseala lipsită de sens apare atunci când simțim că ceea ce facem nu are sens. De exemplu, atunci când un student spune „matematica este plictisitoare”, deoarece nu poate înțelege modul în care calculul are legătură cu viața sa. Plictiseala atențională este atunci când nu putem face ceva pentru că este prea greu sau prea ușor pentru noi, așa că nu îi putem acorda atenție. De exemplu, când un elev spune „matematica este plictisitoare”, deoarece calculul este prea avansat pentru ei”, afirmă acesta, potrivit The Guardian.
Specialiștii citați de publicația britanică afirmă că plictiseala este o stare afectivă negativă, adică este o experiență emoțională neplăcută, cum ar fi furia sau tristețea. Însă, la fel ca și acestea, nu este în mod inerent bună sau rea. Modul în care reacționăm la plictiseală are mult de-a face cu starea noastră mentală înainte de a ne plictisi, spune dr. Yasmine Saad, psiholog clinician.
Când o persoană este echilibrată și capabilă să-și regleze emoțiile, ea poate aborda plictiseala cu curiozitate mai degrabă decât cu aversiune, adaugă acesta.
Cum scăpăm de plictiseală
Sentimentul de plictiseală a fost descris de filosofi antici ca Seneca, însă față de epoca sa noutatea prezentului constă în ușurința de a evita plictiseala datorită mijloacelor digitale, ca smartphone-uri, rețele sociale, jocuri video și servicii de streaming.
„Stimularea constantă ne face astfel încât să fim mult mai ocupați, mult mai stimulați și mai puțin echipați pentru a face față plictiselii”, spune psihologul Yasmine Saad.
În unele cazuri, să apelezi la telefon pentru a evita plictiseala este rezonabil, însă există și alte mijloace de a face față plictiselii, arată specialiștii, citați de publicația britanică. Iată câteva dintre acestea:
Calmează-te. Plictiseala este o stare agitată. „Când ești neliniștit, nu iei întotdeauna cele mai bune decizii. Când te simți plictisit, primul lucru de făcut este să respiri adânc și să încerci să nu te tulburi”, afirmă dr. James Danckert.
Reformulează situația. Dacă un proiect sau un exercițiu pare lipsit de sens, găsește o modalitate de a-i da sens. „Gândește-te de ce faci ceea ce faci”, spune Erin Westgate. Potrivit specialistei, cercetările au arătat că, atunci când elevii de liceu au reflectat la motivul pentru care matematica era importantă pentru ei și la modul în care aceasta este legată de propriile lor obiective (de exemplu: Am nevoie de note bune la matematică pentru a intra la universitate) – nu numai că au devenit mai interesați de munca lor, dar au continuat să obțină note mai bune.
Reglează dificultatea. Dacă vă confruntați cu plictiseala atențională, ceea ce înseamnă că un proiect este prea ușor sau prea dificil pentru a vă reține atenția, găsiți modalități de a face sarcina mai mult sau mai puțin dificilă. „Proiectele care sunt prea dificile pot fi împărțite în bucăți mai mici și mai ușor de gestionat. Iar sarcinile prea ușoare pot fi modelate pentru a cuprinde mai multă provocare – încercați să finalizați sarcina într-o perioadă limitată de timp, de exemplu, sau oferiți-vă recompense pentru finalizarea anumitor activități”, afirmă Erin Westgate
Fă-ți timp pentru joacă. Plictiseala este cauzată adesea de „lipsa conexiunii cu tine însuți”, afirmă dr. Yasmine Saad. Dacă nu știi ce îți place sau ce te interesează, cum poți scăpa de plictiseală? Oferă-ți timp și spațiu pentru a explora ce activități te atrag și te stimulează. „Cu cât ești mai jucăuș, cu atât te vei plictisi mai puțin”, adaugă psihologul.
Doar fă altceva. În unele cazuri, nu există o soluție pentru plictiseală – trebuie doar să faci altceva. „Recunoaște că te-ai plictisit și, în loc să alungi acel sentiment, dă-ți seama ceea ce încearcă să vă spună. Ar putea fi să găsești un nou loc de muncă sau o nouă relație”, afirmă Erin Westgate.