În ce măsură Europa se înșală în privința poziției administrației Trump. Cum poate fi evitat cel mai rău scenariu pentru Ucraina
0În acest moment, se pare că SUA și aliații săi de dincolo de Atlantic nu sunt pe aceeași lungime de undă, or, având în vedere miza, consecințele unor neînțelegeri sau interpretări greșite ar putea fi mult mai serioase decât discuția în contradictoriu dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, scrie Stephen Wertheim, cercetător senior în cadrul Programului American Statecraft al Carnegie Endowment for International Peace, într-o analiză pentru The Guardian.
În ultima lună, administrația Trump a transmis niște mesaje puternice și pe alocuri contradictorii aliaților și partenerilor europeni ai Americii. Deși nu este ușor să separi mesajul real de zgomotul de fond, printre întorsături de situație și afirmații bombastice, SUA au exprimat o poziție pe care, după toate aparențele, europenii fie nu sunt dornici să o audă, fie aud altceva.
Esența mesajului pare să fie următoarea: SUA fie negociază un final al războiului din Ucraina într-un timp scurt, fie se retrag din conflict, cu excepția cazului în care ar socoti că Rusia ar obstrucționa un acord de încetare a focului. Sau, așa cum i-a spus Trump lui Zelenski vineri: „Fie faci o înțelegere, fie noi ieșim”. Totodată, Washingtonul va refuza să își asume un angajament față de securitatea postbelică a Ucrainei, cum ar fi aderarea la NATO, care ar risca să atragă SUA într-un război direct cu Rusia – un „al treilea război mondial”, în percepția lui Trump – dacă Rusia invadează din nou Ucraina.
SUA au dreptul de a decide cum să se poziționeze, în beneficiul propriilor interese, care includ limitarea costurilor și riscurilor pe care SUA să le suporte pentru apărarea europeană. Prin urmare, Europa nu poate descuraja SUA, în schimb poate colabora cu Washingtonul pentru a atinge obiectivele SUA, în timp ce ar negocia cel mai bun aranjament posibil pentru a proteja Ucraina, a securiza Europa și a conserva NATO.
Cum înțeleg europenii poziția SUA
Liderii europeni, însă, aud un mesaj diferit sau, mai exact, două. Dintre interpretări, una este extrem de pesimistă: europenii se tem că Trump se aliniază cu Vladimir Putin și se pregătește să abandoneze Ucraina și poate alte câteva țări. Un astfel de scenariu nu poate fi exclus. Până acum, însă, nu s-a întâmplat. O întrevedere preliminară pentru restabilirea relațiilor diplomatice cu Rusia și o tulburătoare indisponibilitate de a condamna agresiunea lui Putin în Ucraina sunt mișcări semnificative, dar sunt departe de a efectua o mare schimbare geopolitică.
Cealaltă interpretare este mult mai optimistă: liderii europeni speră să-l convingă pe Trump să ofere Ucrainei o garanție majoră de securitate din partea SUA. Această dorință i-a determinat pe liderii britanici, francezi și ucraineni să meargă în vizită la Casa Albă săptămâna trecută. În remarci publice, toți trei au încercat să-l convingă pe Trump să furnizeze un „backstop” american pentru o forță militară europeană, de aproximativ 30.000 de soldați, care să fie adusă în Ucraina după ce luptele se opresc. Trump nu a exclus un soi de sprijin american pentru un contingent militar european, dar a semnalat o mică disponibilitate de a sprijini cu forță militară americană. „Nu voi oferi prea multe garanții de securitate”, a spus Trump. „Vom pune Europa să facă asta”.
Vineri, în Biroul Oval, Zelenski a contestat postura lui Trump. Președintele ucrainean a declarat categoric: „Nu vom accepta niciodată un simplu armistițiu. Nu va funcționa fără garanții de securitate”. Zelenski a insistat că garanții puternice de securitate trebuie să vină de la SUA, nu doar din Europa. O forță militară europeană, a spus el, nu va funcționa dacă SUA nu oferă un sprijin semnificativ: „Au nevoie de SUA”.
Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate
Pe scurt, Zelenski a insistat că nu va accepta cu acord o încetare a focului, întrucât Rusia nu îl va respecta. Condiția lui: SUA să ofere exact ceea ce Trump a exclus deja. Pe măsură ce conversația a evoluat, Trump a amenințat în cele din urmă că va retrage complet ajutorul SUA pentru Ucraina dacă Zelenski nu-și schimbă poziția.
De atunci, Zelenski nu s-a clintit. Dimpotrivă, a plusat. „Dacă nu putem fi acceptați în NATO”, a scris Zelenski într-un comunicat, „avem nevoie de o structură clară de garanții de securitate din partea aliaților noștri din SUA”. Numai după ce astfel de garanții vor fi puse pe masă, Ucraina va continua cu diplomația pentru a soluționa războiul.
Liderii europeni au reafirmat prompt punctul de vedere al lui Zelenski. După o întâlnire între 18 lideri duminică, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că o „coaliție europeană a celor dispuși„ este pregătită să staționeze o forță militară în Ucraina pentru a garanta pacea. El a promis că va pune „cizme la sol și avioane în aer” – cu o condiție: „acest efort trebuie să aibă un sprijin puternic din partea SUA„.
Ani de-a rândul, oficialii și experții de peste Atlantic au dezbătut meritele oferirii de garanții de securitate Ucrainei. Dar realitatea practică este că administrația Trump nu tinde în această direcție, nu și dacă în acest fel ar obliga, de jure sau de facto, SUA să intre în război în numele Ucrainei în viitor. Această poziție din partea președintelui Statelor Unite ar trebui să fie de înțeles.
Niciunul dintre predecesorii lui Trump nu și-a luat vreodată angajamentul de a lupta pentru Ucraina. Joe Biden a exclus în mod explicit trimiterea de trupe americane atunci când a înțeles că se apropie o invazie rusă pe scară largă a Ucrainei. Nici aliații NATO nu au sărit în apărarea directă a Ucrainei. Motivul este evident: asta ar însemna război cu Rusia, o perspectivă pe care aliații NATO o pot descuraja indiferent de ceea ce se întâmplă în Ucraina.
Dacă Ucraina și Europa continuă să facă presiuni pentru garanții puternice de securitate ale SUA, au șanse mici de reușită, dar pot produce în schimb o ruptură permanentă a relațiilor cu Trump. Președintele americani ar putea ajunge la concluzia că aliații săi refuză să-l asculte și, mai rău, continuă să încerce să-l prindă în capcană. Astfel, el ar putea întreprinde chiar acțiunile pe care Ucraina și Europa doresc să le evite: să taie tot sprijinul SUA pentru Ucraina și să facă o înțelegere murdară cu Putin. Daunele s-ar putea extinde în întreaga Europă dacă Trump merge mai departe și retrage forțele și activele militare americane din regiune.
Ce ar putea obține Europa și Ucraina dacă ajunge la un numitor comun cu SUA
Poate fi evitat cel mai rău scenariu? O cale rămâne disponibilă. Cu cât Ucraina și Europa încetează mai repede să se concentreze pe o garanție de securitate a SUA, cu atât mai repede se pot uni – cu Statele Unite – în jurul unui plan viabil. Acesta ar conține, în principal, două prevederi.
În primul rând, Ucraina postbelică va menține o armată mare și avansată din punct de vedere tehnologic, antrenată și aprovizionată de partenerii săi occidentali. În al doilea rând, SUA și Europa s-ar angaja să înarmeze puternic Ucraina dacă Rusia ar invada din nou. Pentru că oricum fac acest lucru acum, acest angajament ar fi foarte credibil, spre deosebire de un angajament eroic de a purta război în numele Ucrainei. Aliații NATO ar putea, de asemenea, să semneze un document obligatoriu din punct de vedere juridic și să stocheze sisteme de arme specifice care ar putea fi transmise Ucrainei în cazul unui nou atac.
Această formulă ar putea foarte bine să nu corespundă cu ce doresc ucrainenii, însă le-ar putea oferi, eventual, ceea ce au nevoie. La urma urmei, propriile forțe ale Ucrainei au protejat țara în conflictul actual, păstrând 80% din teritoriu și antrenând Rusia într-un război costisitor de uzură. Dacă aceste forțe rămân puternice, ar fi greu de crezut că Putin sau succesorul său vor invada din nou – nu pentru că Kremlinul s-ar ține cumva de cuvânt, ci pentru că ar suferi pierderi enorme fără a câștiga mare lucru.
Ucraina, Europa și SUA trebuie să-și folosească pârghiile la masa negocierilor pentru a determina Rusia să înceteze luptele fără a cere Ucrainei să se dezarmeze. Rusia ar putea accepta, în contextul în care în acest fel Ucraina ar fi ținută departe de NATO, iar forțele armate ale membrelor aliate, în afara Ucrainei. Pentru a ajunge la un acord însă, comunitatea transatlantică ar trebui să se unească, să se miște repede și să-și folosească influența în sprijinul unei cerințe comune.
Altminteri, situația ar putea fi dezastruoasă - nu numai pentru Ucraina, ci și pentru securitatea europeană în ansamblu.
Se încarcă comentariile...
