Ce se așteaptă de la summitul aniversar al NATO ce începe la Washington?

Preşedintele Joe Biden şi omologii săi din NATO se întâlnesc la Washington, săptămâna aceasta, pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a celei mai mari organizaţii de securitate din lume, chiar în timp ce Rusia îşi accentuează avantajul pe câmpul de luptă din Ucraina, relatează Associated Press.

Summitul de trei zile, care începe marţi, se va concentra asupra modalităţilor de a reasigura Ucraina de sprijinul durabil al NATO şi de a oferi cetăţenilor săi obosiţi de război speranţa că ţara lor ar putea supravieţui celui mai mare conflict terestru din Europa din ultimele decenii.

Un nou șef al Alianței după 10 ani

De la 1 octombrie, NATO va avea un nou secretar general, fostul premier olandez Mark Rutte, un politician experimentat. El vine să-i ia locul lui Jens Stoltenberg - care a avut un mandat extraordinar de 10 ani.

„Punte de aderare“ pentru Ucraina

La Washington, liderii NATO vor aproba un nou plan de coordonare a livrării de echipamente către Ucraina şi a instruirii forţelor sale armate. Liderii vor reînnoi promisiunea că Ucraina se va alătura alianţei într-o zi, dar nu în timp ce este în război.

Aliaţii NATO vor dezvălui un plan de „punte spre aderare“ pentru Ucraina şi vor anunţa măsuri pentru consolidarea apărării aeriene a Kievului, a declarat un oficial american de rang înalt sub acoperirea anonimatului. „Aliaţii vor reafirma că viitorul Ucrainei este în NATO, vor face noi anunţuri semnificative cu privire la modul în care vom creşte sprijinul militar, politic şi financiar al NATO pentru Ucraina. Aceasta face parte din puntea Ucrainei către NATO“, a declarat oficialul reporterilor, potrivit Reuters.

Înaltul oficial american a descris planul „punţii către aderare“ ca fiind destul de substanţial, care va include coordonarea antrenamentelor, logistica şi dezvoltarea forţelor. Înaltul oficial american a mai spus că Statele Unite şi unii aliaţi NATO vor anunţa noi măsuri „pentru a consolida apărarea antiaeriană şi capacităţile militare ale Ucrainei, pentru a ajuta Ucraina să continue să se apere“.

Mai multe trupe pe flancul estic

În timp ce unii aliaţi au lăsat deschisă posibilitatea de a trimite personal militar în Ucraina, NATO în sine nu intenţionează să facă acest lucru. Însă o parte esenţială a angajamentului aliaţilor de a se apăra reciproc este descurajarea liderului rus Vladimir Putin, sau a oricărui alt adversar, de a lansa un atac, în primul rând. Finlanda şi Suedia au aderat recent la NATO din cauza preocupărilor legate de acest aspect.

În al treilea an de război, NATO are acum 500 000 de militari pregătiţi să contracareze orice atac, fie el terestru, maritim, aerian sau în spaţiul cibernetic. Alianţa şi-a dublat numărul de grupuri de luptă de-a lungul flancului său estic, la graniţa cu Rusia şi Ucraina. Aliaţii desfăşoară aproape în permanenţă exerciţii militare. Unul dintre acestea, Steadfast Defender, a implicat în acest an aproximativ 90 000 de soldaţi care au acţionat în întreaga Europă.

NATO va avea nevoie de încă 35-50 de brigăzi 

NATO va avea nevoie de încă 35-50 de brigăzi pentru a-şi realiza în întregime noile planuri de apărare concepute pentru cazul unui atac din partea Rusiei, a indicat o sursă militară pentru Reuters. Sursa, care a vorbit cu condiţia anonimatului, a refuzat să ofere mai multe detalii despre acest planuri, care sunt secrete. O brigadă poate avea în componenţă între 3.000 şi 7.000 de militari, aşadar formarea a încă 35-50 înseamnă o provocare importantă.

Nu este clar de unde ar putea aliaţii din NATO să procure personal suplimentar pentru 30-50 de brigăzi. Posibilităţile sunt transferul de trupe din alte componente ale forţelor armate, recrutarea de soldaţi suplimentari sau un mix din cele două. Apărarea antiaeriană este un alt domeniu deficitar identificat de planificatorii militari ai NATO, întrucât războiul din Ucraina a demonstrat importanţa acestor sisteme pentru a proteja infrastructura militară şi civilă critică. Astfel de sisteme ar fi deosebit de importante pentru Germania, ca hub logistic major şi zonă de pregătire într-un potenţial conflict cu Rusia.

Germania avea 36 de sisteme Patriot când era statul NATO în prima linie în timpul Războiului Rece, dar, chiar şi atunci, se baza pe ajutor suplimentar din partea aliaţilor. În prezent, Germania nu mai are decât nouă sisteme Patriot, după ce a donat trei Ucrainei, iar guvernul a început să plaseze comenzi pentru sisteme Patriot de la Raytheon şi alte sisteme de apărare antiaeriană, a căror misiune este de a intercepta rachete. După sfârşitul Războiului Rece, mulţi aliaţi din NATO şi-au redus numărul de sisteme de apărare antiaeriană, în urma evaluării că în viitor s-ar confrunta doar cu o ameninţare de rachete limitată, venind din partea unor ţări precum Iran.