Ce ar însemna încă șapte luni de război în Fâșia Gaza pentru israelieni, palestinieni și restul lumii

Consilierul pe probleme de securitate națională, Tzachi Hanegbi, a declarat miercuri că Israelul anticipează „încă șapte luni de lupte” pentru a-și atinge obiectivul de distrugere a grupării islamiste palestiniene Hamas, un obiectiv care rămâne neatins după mai bine de șapte luni de război, relatează CNN.

Bombardament israelian asupra orașului sudic Rafah FOTO EPA-EFE

Prelungirea războiului ar putea avea consecințe catastrofale pentru palestinienii din teritoriul devastat, dar și repercusiuni semnificative pentru Israel și nu numai, au apreciat experții. Ar putea afecta și mai mult economia Israelului, influența politica sa internă, însă poate afecta și poziția sa internațională și relațiile externe. Totodată, ar putea avea un impact asupra politicii americane, îndeosebi pentru actualul președinte american Joe Biden în perspectiva  alegerilor din noiembrie.

„Este un efort epuizant”, a apreciat Assaf Orion, cercetător la Institutul pentru Studii de Securitate Națională (INSS) din Tel Aviv și fost șef al diviziei de planificare strategică a Forțelor de Apărare Israeliene (IDF). „Vedem prețul zilnic al acestui tip de încleștări... Pe lângă aceasta, există, desigur, problemele politice, diplomatice, informaționale și de reputație”.

Mai multă suferință pentru palestinieni

Situația se deteriorează pe zi ce trece în Gaza, iar continuarea războiului este de așteptat să sporească considerabil suferința oamenilor de acolo.

În februarie, când numărul morților în enclavă era de 28.000, cercetătorii de la London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM) și de la Johns Hopkins Center for Humanitarian Health au prognozat că, dacă războiul escaladează, numărul total de decese va depăși 72.000 până în august. Dacă este inclus și impactul eventualelor epidemii declanșate de conflict, bilanțul ar putea ajunge la circa de 86.000 până atunci.

Agențiile umanitare au avertizat că civilii din Gaza suferă de foamete în anumite părți ale enclavei și că un număr mai mare de bombardamente și de strămutări în sudul enclavei nu ar face decât să agraveze criza umanitară.

Livrarea ajutorului atât de necesar în teritoriu este deosebit de dificilă. Cantitatea de ajutor umanitar care intră în Gaza a scăzut cu 67% după ce Israelul și-a lansat ofensiva militară la Rafah la începutul lunii mai, a avertizat ONU săptămâna aceasta.

„Solicităm încă o dată o încetare a focului și eliberarea tuturor ostaticilor. Cu cât acest război durează mai mult, cu atât există mai multă suferință pentru civilii israelieni și palestinieni”, a declarat Juliette Touma, director de comunicații la Agenția ONU pentru Refugiați din Palestina (UNRWA).

Soarta lui Netanyahu

Experții sugerează că atât Hamas, cât și premierul israelian Benjamin Netanyahu văd beneficii ale prelungirii războiului, întrucât supraviețuirea lor politică ar depinde de asta.

Un scenariu postbelic este puțin probabil să mai includă vreuna din părți: Israelul s-a angajat să distrugă Hamas, iar Netanyahu s-ar putea confrunta cu tragerea la răspundere pentru că nu a prevenit atacurile din 7 octombrie care au declanșat războiul. În plus, potențiale noi alegeri în Israel l-ar putea înlătura din funcție pe longevivul premier.

„Majoritatea israelienilor susțin alegerile anticipate, dintre care cea mai mare proporție doresc alegeri de îndată ce războiul se termină”, a explicat Yohanan Plesner, președintele Institutului pentru Democrație din Israel. „Așadar, în acest sens, un război prelungit ar putea amâna alegerile și, prin urmare, amâna ziua în care Netanyahu să dea socoteală alegătorilor.”

Majoritatea evreilor israelieni ar fi dispuși să suporte povara continuării războiului timp de cel puțin șase luni, a declarat Plesner pentru CNN, citând date dintr-un sondaj realizat între 31 martie și 3 aprilie. „Așadar, israelienii sunt pregătiți pentru lupte susținute - întrebarea este cine vor ei să-i conducă.” O majoritate semnificativă a israelienilor consideră că a sosit momentul ca cei responsabili pentru eșecurile din 7 octombrie și război să demisioneze, a adăugat el.

Liderul israelian a refuzat până acum să-și asume responsabilitatea pentru războiul din Fâșia Gaza, pe motiv că astfel de întrebări vor fi abordate numai după ce armata își va atinge obiectivele, și anume eliberarea ostaticilor și eliminarea Hamas.

Israelul a pierdut 292 de soldați în Gaza de când și-a început ofensiva terestră acolo, declanșată drept represalii pentru atacul Hamas din 7 octombrie asupra sudului Israelului, în urma căruia au fost ucise 1.200 de persoane și alte peste 250 au fost luate captive, potrivit oficialilor israelieni. Peste 36.000 de palestineni au fost uciși în Gaza de atunci, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriu.

Netanyahu se confruntă, totodată, cu presiuni puternice din partea membrilor coaliției sale fragile pentru a continua războiul. Unii au amenințat că pleacă din guvern dacă acceptă un acord de încetare a focului înainte ca Hamas să fie eliminat.

Diplomație israeliană

Izolarea diplomatică a Israelului s-ar putea adânci dacă războiul se prelungește. Guvernul a devenit ținta unei cenzurii sporite pe scena mondială, atragând critici aspre din partea unora dintre cei mai apropiați aliați ai săi din Europa pentru comportamentul său.

A retras trimișii din trei națiuni europene, ca răspuns la recunoașterea oficială a unui stat palestinian, în timp ce a determinat mai multe țări din America de Sud, dar și alte țări să reducă relațiile diplomatice.

De asemenea, acțiunile în justiție s-ar putea intensifica. Netanyahu se confruntă cu emiterea potențială a unui mandat de arestare pe numele său din partea Curții Penale Internaționale pentru unele dintre acțiunile Israelului în Gaza, iar Israelul cu o plângere de genocid la Curtea Internațională de Justiție. Acea instanță a ordonat Israelului să oprească operațiunea militară din Rafah, un ordin obligatoriu juridic pe care însă Israelul l-a ignorat până acum.

Pe de altă parte, un război prelungit ar putea întârzia și mai mult perspectivele de normalizare a relațiilor cu Arabia Saudită, pe care Netanyahu le-a considerat o prioritate pentru guvernul său înainte de atacul din 7 octombrie. Acest conflict a perturbat aceste eforturi și statul evreu a fost supus unor critici dure din partea Riadului, precum și a altor state arabe care au deja legături diplomatice cu Israelul, inclusiv Egiptul și Emiratele Arabe Unite. Egiptul, prima națiune arabă care a recunoscut Israelul, și-a avertizat vecinul împotriva staționării de trupe atât de aproape de granița sa. Cel puțin un membru al personalului de securitate egiptean a fost ucis în timpul unui incident armat la granița dintre Egipt și Gaza săptămâna aceasta.

„Este o dilemă profundă”, a apreciat Orion de la INSS. Pentru Israel, este dificil să găsească un echilibru între necesitatea de a se asigura că Hamas nu va mai putea lansa niciodată un alt atac, cu datoria de a elibera ostaticii rămași și alte costuri pe care Israelul le suportă, a spus el. „Or, în prezent, Hamas nu pare să fie pregătit să-i elibereze”.

Impactul asupra economiei Israelului

Războiul a lovit puternic economia Israelului în perioada imediată atacurilor din 7 octombrie. În al patrulea trimestru din 2023, producția economică a scăzut cu 21,7% față de anul anterior, o scădere produsă pentru prima dată în aproape doi ani înainte de a reveni în trimestrul următor. În ciuda redresării, agenția de rating S&P Global a declarat că se așteaptă ca economia israeliană să se redreseze mai lent decât în ​​recesiunile anterioare.

În aprilie, agenția a retrogradat ratingul de creditare al Israelului, o măsură a capacității guvernului de a-și rambursa datoriile și a avertizat cu privire la noi retrogradări în viitor. Se aștepta ca deficitul bugetar al guvernului să se adâncească, „mai ales ca urmare a creșterii cheltuielilor pentru apărare”.

Moody's Investors Service, o altă agenție de rating, a retrogradat și Israelul, avertizând că războiul va deveni o povară economică și politică semnificativă pentru țară pe termen lung. Este așteptat ca cheltuielile pentru apărare ale Israelului să fie aproape duble față de nivelul din 2022 până la sfârșitul lui 2024 și să crească și mai mult în următorii ani.

Trupele, muniția, finanțarea și furnizarea de arme nu sunt fără fund, mai ales pentru o țară mică, a spus Orion. În timp ce războiul din Gaza s-a purtat cu intensități diferite din 7 octombrie încoace, totuși „absoarbe un cost foarte mare pentru Israel”.

De la fondarea sa în 1948, Israelul a purtat numeroase războaie, dar acesta este cel mai costisitor. Începând cu ianuarie, armata israeliană cheltuia 272 de milioane de dolari pe zi pentru război, potrivit site-ului de știri israelian Ynet. Până la acel moment, costul total atinsese aproximativ 60 de miliarde de dolari, luând în considerare cheltuielile militare, daunele aduse infrastructurii civile și despăgubirile pentru întreprinderile israeliene. Probabil că această cifră a crescut semnificativ de atunci.

Factorii de decizie din Israel au ținut cont de toate acestea. Când armata a inițiat o retragere parțială din Gaza în ianuarie, purtătorul de cuvânt al IDF, contraamiralul Daniel Hagari a invocat preocupările economice drept unul dintre motive, declarând că asta „ar ușura semnificativ povara”.

Plesner a explicat că guvernul nu a luat măsurile necesare pentru a atenua daunele economice. Cu toate că economia Israelului s-a redresat de la conflictele și crizele anterioare, a spus el, un război prelungit ar putea face mai dificilă redresarea.

„Nu sunt suficiente fonduri disponibile pentru a acoperi costurile asociate războiului, atât pentru cele militare, cât și pentru cele civile”, a spus el. „Cu cât războiul durează mai mult, cu atât impactul său economic este mai profund.”

Perspectivele lui Biden la realegere

Războiul are consecințe profunde pentru politica internă a SUA și cântărește foarte mult asupra candidaturii lui Biden pentru realegere. Președintele SUA s-a confruntat cu o reacție severă în plan intern din partea alegătorilor progresiști, cei tineri și arabi americani, care ar putea pune în pericol speranțele sale de realegere în mai multe state cheie indecise.

Biden a sprijinit în mod constant Israelul, oferindu-i protecție diplomatică și juridică aproape necondiționată pe scena globală. Cu toate acestea, administrația sa a luat și măsuri punitive fără precedent împotriva statului evreu, inclusiv sancțiuni împotriva coloniștilor din Cisiordania și blocarea armelor americane care ar putea fi folosite împotriva civililor din Rafah. În ciuda acestor eforturi, războiul continuă, victimele civile cresc și foametea se răspândește în Gaza, intensificând presiunea din partea unei părți a electoratului său.

Un sondaj CNN de luna trecută a constatat că gestionarea războiului de către Biden a produs 28% aprobare până la 71% dezaprobare, inclusiv dezaprobare de 81% în rândul celor sub 35 de ani, dar și dezaprobare majoritară în rândul democraților (53%).

Într-un discurs susținut vineri la Casa Albă , Biden a prezentat o propunere de acord în trei etape pe care Israelul a propus-o ​ declarând: „Este timpul ca acest război să se încheie”.