Mărturiile recruților ruși luați prizonieri de război de către ucraineni: „Cu banii ăștia aș trăi regește în Somalia”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Recruți din țări africane și din Asia de Sud care au fost luați prizonieri de război de trupele ucrainene au oferit mărturii despre cum au ajuns să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării, relatează portalul RBC Ucraina.

FOTO SHUTTERSTOCK
FOTO SHUTTERSTOCK

Pentru a evita să decreteze o mobilizare generală, Kremlinul recrutează soldați pentru frontul din Ucraina din țări care fie au rămas neutre cu privire la conflict, fie susțin Rusia.

În decembrie 2023, Le Monde relata că mercenari din Africa servesc în armata rusă ca parte a Corpului African rus.

Inițial, voluntarii africani erau rezervați necesităților companiei militare private Wagner. După moartea liderului Wagner, Evgheni Prigojin, oficialii Ministerului rus al Apărării au început să facă vizite frecvente în Africa. Viceministrul Iunus-Bek Ievkurov a călătorit  în Libia, Mali, Burkina Faso și Niger, evidențiind noile sfere de influență ale Rusiei pe continentul african.

În mai 2024, Direcția principală de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării (DIU) a raportat că rușii continuă să recruteze africani pentru câmpul de luptă din Ucraina. Acesta a precizat că principalele recrutări au loc în rândul rezidenților țărilor din Africa Centrală - Burundi, Congo, Rwanda și Uganda. În prezent, acestora li se oferă un salariu de 2.200 de dolari pe lună și o plată unică de 2.000 de dolari la semnarea contractului.

„O unitate special creată a Ministerului rus al Apărării recrutează africani pentru a lua parte la asalturile de tip carne de tun pe pământ ucrainean. Mercenarilor li se promite asigurare medicală, dar și pașaport rusesc pentru fiecare soldat și membrii familiei sale”, spune DIU.

Pe de altă parte, mulți dintre africani vin în Rusia pentru a-și găsi o slujbă mai bine plătită. Reprezentanții Ministerului rus al Apărării îi abordează, le oferă un contract, le promit mulți bani și beneficii, apoi îi trimit pe front, relatează RBC Ucraina.

Unii dintre cei care au fost luați prizonieri de război de către ucraineni au susținut că nu au avut idee că vor merge în prima linie sau ce vor face pentru armata rusă.

„Sunt recrutați sub pretextul unei slujbe, ajung în armata rusă sau cei care sunt deja în Rusia sunt păcăliți că se duc să păzească ceva. Dar nu putem verifica întotdeauna autenticitatea mărturiilor lor. Poate că în majoritatea lor știu unde vor ajunge”, a explicat Petro Iațenko, reprezentant al Centrului de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război, într-un comentariu pentru RBC-Ucraina.

Recruți din Nepal și Sri Lanka

Kremlinul recrutează nepalezi pentru război, în ciuda solicitărilor guvernului nepalez de a nu o face, iar asta pentru că realizează potențialul în acest sens al acestei țări extrem de sărace.

Madan Kumal a venit de bună voie în Rusia pentru a-și găsi de lucru. În căutările lui, a întâlnit un bărbat care i-a oferit un contract de muncă. De îndată ce documentele au fost semnate, nepalezul a fost trimis la antrenamente și apoi în prima linie. Bărbatul a refuzat însă să-și accepte situația, și a făcut tot posibilul să ajungă la ambasada Nepalului din Moscova.

„Am hotărât că nu pot continua așa; trebuia să merg la Moscova. Aveam bani și într-o noapte am luat un taxi până acolo ca să ajung la ambasada Nepalului. M-au ajutat și am luat un taxi spre aeroport. Am fost reținut. Trei zile mai târziu mă întorceam la Donețk”, a spus Madan pentru RBC-Ucraina.

Rușii i-au luat pașaportul și l-au trimis pe front pentru a lua parte la asalturile contra pozițiilor ucrainene. Acolo însă a găsit un prilej să fugă.

„Am rătăcit două zile prin pădure. Și într-o zi, șase soldați ucraineni m-au găsit. Am decis să mă predau. M-au dus în Ucraina”.

Spre deosebire de el, prietenul său  Fernando Kulasuriya din Sri Lanka știa că semnează un contract pentru muncă militară, dar nu și că va fi pe front și va lua parte la ostilități. I s-a promis un salariu considerabil pentru el, 95 de mii de ruble (o mie de dolari).  La fel ca și ceilalți, a stat două săptămâni la Rostov pentru antrenament și apoi a fost trimis în Donețkul ocupat.

„Prima lună am rămas pe loc, locuind în case ucrainene. Am tăiat lemne pentru încălzire și fierberea apei și am livrat alimente, conserve și apă la baze. O lună mai târziu, comandantul i-a spus unui recrut din Sri Lanka că trebuie să plece în prima linie. A refuzat pentru că nu avea experiență și îi era frică. Din această cauză i-a fost luat telefonul, a fost bătut și nu i s-a dat mâncare timp de trei zile. Am văzut totul”, a povestit el.

Apoi, Fernando a fost însărcinat să ducă apă soldaților din prima linie. A mers însoțit de un militar rus. La un moment dat însă, s-a pierdut de acesta și, incapabil să urmeze instrucțiunile de pe radio, s-a rătăcit. Apoi a fost reperat de o dronă ucraineană care l-a atacat, rănindu-l la un picior.

„Am început să mă târăsc. A doua zi dimineața am găsit un șanț și am rămas acolo. Am văzut trei soldați ucraineni. Le-am spus că sunt din Sri Lanka și că nu am mâncat nimic de două zile... M-au lăsat să dorm peste noapte”.

Recruți din Somalia și Sierra Leone

În multe țări de pe continentul african izbucnesc periodic conflicte militare - se  atacă între ele, luptă pentru teritorii sau fac revoluții în încercarea de a răsturna un alt dictator. Somalia nu face excepție.

Așa a explicat somalezul Adil Abdulaki de ce a venit la Moscova să-și caute de lucru și cum de a ajuns prizonier la ucraineni. El a explicat că viața în Somalia este dificilă și nepromițătoare.

„Am venit în Rusia cu viză de turist. Am vrut să lucrez. Acasă, lucram într-o fabrică mică, dar nu aveam destui bani. Așa că am plecat la Moscova, unde am văzut un anunț de la armată. Am crezut că mă vor angaja, dar nu credeam că voi ajunge pe front”, mărturisește el pentru RBC-Ucraina.

„Mulți africani aleg Rusia ca țară în care pot face bani. Au mai multe motive: în primul rând, este mai ușor să ajungi în Rusia decât în ​​Europa, care recent a înăsprit regulile de intrare și de ședere în țările sale. Prin urmare, aceeași viză de turist este mai ieftină, iar primirea este mai prietenoasă. În al doilea rând...Kremlinul însuși face tot posibilul să se asigure că africanul de rând, hotărât să facă bani, alege Rusia. Propaganda rusă pentru a sluji în armată pentru remunerație e răspândită activ în țările africane”, explică Adil.

Salariu de rege

Adil a semnat contractul la Moscova. După cum a relatat Direcția principală de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării (DIU), i s-au promis un salariu de două mii de dolari pe lună.

„Am văzut reclamele pe străzile din Moscova. Nu-mi imaginam că voi sfârși pe front. Mă gândeam că poate voi fi agent de securitate. Mi-au luat pașaportul și am semnat contractul. Mi-au promis bani, două mii de dolari pe lună”.

Este mult pentru Somalia?”

„Cu acești bani, aș trăi regește în Somalia”, a spus el.

Richard Kanu din Sierra Leone se află într-o situație similară. El spune însă că nu și-a dorit cu niciun chip să lupte pe front.

„Am fost soldat în țara mea, așa că nu am vrut să mai lupt. Am vrut doar să-mi găsesc un loc de muncă, să pot lucra oriunde pentru a supraviețui”, spune el.

Richard a ajuns la Sankt Petersburg, unde s-a cazat la un hotel. În Rusia avea un prieten care trebuia să-i găsească un loc de muncă și să îi pregătească documentele. Potrivit lui Richard, cunoscutul era cel mai probabil un angajat al Ministerului rus Apărării. Documentele s-au dovedit a fi un contract de serviciu în armata rusă.

„Când eram la Sankt Petersburg, am primit un apel; mi s-a vorbit într-o limbă pe care nu o înțelegeam, așa că i-am transferat apelul lui (un angajat al Ministerului Apărării - n.d.). Mi-a spus că îmi acceptă contractul. Așa că urma să studiez, cel puțin aveam experiență de muncă, apoi veneam la Sankt Petersburg sau la Moscova și lucram acolo. I-am spus bine”.

Richard și Adil și-au finalizat antrenamentul la Rostov-pe-Don.

„Eram cu doi nepalezi și un irakian și toți spuneam același lucru că nu vrem acest contract. Iar ei ne-au spus că ne vor trimite în prima linie. Am pus o mulțime de întrebări, am spus că vrem să anulăm contractul, am mers la comandant în fiecare zi și l-am rugat să anulăm acest contract. Dar nu am fost ascultați”, povestește Richard.

Comunicarea a fost groaznică, nu ne dădeau de mâncare, nu ne dădeau nimic pentru viața de zi cu zi, spune Adil.

În plus, în timpul atacurilor, soldații ruși înarmați au stat în spatele lor și nu le-au permis să facă niciun un pas înapoi. Ambii bărbați au stat pe front circa o săptămână înainte să decidă că singura modalitate de a supraviețui era să meargă înainte cu mâinile sus.

„Ne-am despărțit de ceilalți și am plecat. După șase zile pe front, nu aveam mâncare și apă. Mă dureau picioarele, iar mâinile îmi erau atât de reci, pentru că în Africa nu e frig. Nu aveam cizme, nici cască, nici vestă antiglonț. După șase zile de mers, am rămas doar trei; unul a murit pe drum”.

Prizonieri de război

Bărbații au fost găsiți de armata rusă și li s-a ordonat să se întoarcă la asalt. Richard s-a desprins de ei, a mers câțiva kilometri și a rătăcit până la casă dărăpănată. Intrând acolo, africanul și-a scos Biblia de buzunar și a decis să se roage.

„Apoi am adormit și Dumnezeu m-a ajutat. Am auzit soldați ucraineni și am strigat: Sunt aici! Au intrat în casă, au verificat dacă am arme și m-au întrebat cum mă cheamă”.

Cât despre război, el spune: „Nu știam nimic înainte. Acum înțeleg bine problema, dar atunci am crezut că este o problemă între două țări care nu pot împărți teritoriul. Ulterior mi-am dat seama că Rusia doar încearcă să ia teritoriul ucrainean. Și este groaznic. Îmi amintește de conflictul care a avut loc în țara mea pentru că Etiopia de asemenea a luat și o parte din teritoriul nostru. Dacă cineva ia ceva de la tine, este rău”.

Statutul străinilor, în acest caz, africani și asiatici, este încă neclar. Ei sunt capturați, deci prizonieri de război. Dar, de fapt, ei sunt mercenari, iar mercenarii nu sunt acoperiți de Convenția de la Geneva. Statutul lor urmează să fie determinat de un proces care nu a început încă.

„Până acum, ei au fost tratați ca prizonieri de război în temeiul Convenției. Putem spune că adesea țara lor de origine nu are nevoie de ei, iar Rusia cu siguranță nu are nevoie de ei. Dar dacă guvernul țărilor lor este interesat să îi ia înapoi , suntem pregătiți să asigurăm acest lucru”, spune Petro Yațenko.

Rusia



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite