Dionis Cenuşă: Fără o voinţă politică autentică, europenizarea Moldovei rămâne doar pe hârtie

FOTO IPN Dionis Cenusa

Angajamentele asumate de Moldova în raport cu UE depăşesc nu doar capacităţile reale de moment ale ţării, dar şi gradul de deschidere a elitei politice pentru a absoarbe şi digera până la capăt reformele necesare, scrie politologul Dionis Cenuşă într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

Analistul politic reaminteşte că, prin intermediul Acordului de Asociere, Moldova face parte din grupul ţărilor cu cele mai avansate relaţii cu UE din vecinătatea estică. Acest cadru oferă practic toate instrumentele necesare pentru ca ţara să se integreze în piaţa europeană şi să se alinieze la deciziile politice adoptate de ţările UE.

Chiar şi apelând la condiţionalităţi, realizarea reformelor nu poate fi facilitată dacă există un vid de voinţă politică, atenţionează Dionis Cenuşă.

El afirmă că, fără voinţă politică, europenizarea ţării rămâne doar pe hârtie, iar schimbările nu pot fi nici durabile şi nici profunde.

Antrenarea guvernărilor într-un cerc virtuos al reformelor presupune o libertate şi un sistem de „limitări şi echilibre” în funcţionarea instituţiilor, dar cel mai mult o previzibilitate a proceselor democratice, explică Dionis Cenuşă.

Potrivit lui, schimbarea legislaţiei electorale în vara lui 2017, contrar consensului politic şi public comun, a demonstrat că democraţia nu este deloc previzibilă, ci mai degrabă dirijabilă.

Politologul consideră că în condiţiile unei asemenea democraţii, orice reformă introdusă pe agendă are un impact limitat, dar şi proporţional interesului forţelor politice aflate la guvernare.

Dependenţa guvernării de asistenţa financiară europeană reprezintă practic unica pârghie prin care mai pot fi impulsionate reformele, reaminteşte Dionis Cenuşă.

Dar pentru a se deosebi de proiectele de dezvoltare internaţională, subliniază politologul, Bruxelles-ul este obligat să lege condiţionalităţile de finanţare de îndeplinirea valorilor europene – statul de drept, buna guvernare şi drepturile omului.

În conformitate cu această logică, crede Dionis Cenuşă, UE ar trebui cel puţin să amâne alocarea primei tranşe din asistenţa macro-financiară de 100 milioane EUR. Altfel, UE va transmite un mesaj greşit guvernării, încurajând-o să mimeze în continuare reformele şi să avarieze valorile europene, mai adaugă politologul.

UE va pierde oportunitatea de a-şi consolida imaginea în ochii opiniei publice, care, nefiind în stare să penalizeze guvernarea, se aşteaptă la măsuri comparabile cu penalizarea din partea UE şi altor parteneri externi, concluzionează Dionis Cenuşă.