Sârbii cer ajutor Rusiei

Manifestaţiile de protest faţă de independenţa Kosovo s-au extins de la Belgrad şi Mitroviţa la Banja Luka. La o zi după ce parlamentul de la Priştina a anunţat desprinderea de Serbia, mii

Manifestaţiile de protest faţă de independenţa Kosovo s-au extins de la Belgrad şi Mitroviţa la Banja Luka.

La o zi după ce parlamentul de la Priştina a anunţat desprinderea de Serbia, mii de sârbi au ieşit în stradă la Belgrad, Mitroviţa şi Banja Luka, oraşul-capitală al sârbilor din Bosnia. Tensiunile s-au amplificat în nordul Kosovo, zonă locuită majoritar de sârbi.

Fluturând pancarte pe care era scris "'Rusia, ajutor!'' şi afişe cu steagul SUA pe care era desenată svastica, aproximtiv 5.000 de protestatari au cerut ca regiunile din Kosovo unde trăiesc sârbi să revină Serbiei. Demonstranţii au intonat cântece naţionaliste şi au mărşăluit către râul care împarte în două Kosovska Mitroviţa.

Sârbii din Kosovo au ameninţat deja cu secesiunea părţii de nord a teritoriului, o decizie definitivă pe această temă urmând să fie luată după consultări cu autorităţile din Serbia. În acelaşi timp, şi studenţii din Belgrad au organizat o manifestaţie de amploare în piaţa centrală din capitală.

"Kosovo este Serbia", "Ridică-te, Serbia!", au scandat manifestanţii. Furia sârbilor s-a făcut simţită şi la Banja Luka, unde mai multe mii de tineri sârbi au manifestat scandând "Europa, respectă legile internaţionale!" şi au aruncat cu pietre în sediile misiunilor internaţionale din Republica Srpska.

Kosovarii, sub anchetă la Belgrad

Între timp, Serbia a luat primele măsuri împotriva liderilor kosovari. Poliţia sârbă a lansat acuzaţii în justiţie împotriva preşedintelui Kosovo, Fatmir Sejdiu, a premierului Hashim Thaci şi a preşedintelui parlamentului de la Priştina pentru că au "organizat proclamarea unui stat fals pe teritoriul sârb".

Totodată, Vuk Jeremic, ministrul sârb de externe, a anunţat că Serbia va împiedica aderarea Kosovo la organizaţiile internaţionale şi va folosi toate mijloacele diplomatice pentru a nu fi recunoscut pe plan internaţional.

Pe de altă parte, experţii sârbi au estimat că prejudicial financiar adus Belgradului de separarea provinciei Kosovo de Serbia s-ar ridica la 220 miliarde de dolari. Numai proprietăţile celor 30.000 de etnici sârbi care s-au refugiat din provincia dominată de o majoritate albaneză se ridică la patru miliarde de dolari, conform surselor citate.

Priştina merge mai departe

Măsurile de la Belgrad nu au avut ecou la Priştina, unde autorităţile kosovare îşi văd de treabă. Guvernul kosovar s-a reunit în prima sa şedinţă după declararea independenţei şi a adoptat patru proiecte de lege, printre care cel de înfiinţare a Ministerului de Externe.

Priştina era pustie ieri, ca după o noapte albă. Străzile erau goale, şcolile şi liceele erau închise, majoritatea magazinelor şi restaurantelor aveau storurile trase. Deşi nu a fost zi liberă în mod oficial, albanezii au dormit mai mult, pentru că sărbătoarea a durat până târziu în noapte. Doar măturătorii, angajaţii băncilor şi funcţionarii de stat păreau să muncească.