România, printre "pragmaticii distanţi" în relaţiile cu Rusia

Uniunea Europeană pierde din ce în ce mai multe poziţii în relaţiile cu Rusia, motiv pentru care se impune elaborarea unei strategii unice pentru toate statele UE, pentru ca forul comunitar să

Uniunea Europeană pierde din ce în ce mai multe poziţii în relaţiile cu Rusia, motiv pentru care se impune elaborarea unei strategii unice pentru toate statele UE, pentru ca forul comunitar să îşi poată apăra interesele în dialogul cu Moscova, se arată într-un raport al Consiliului European pentru Relaţii Externe.

Potrivit documentului, Rusia provoacă, în cadrul UE, sciziunea cea mai puternică, de când fostul secretar de stat american al apărării, Donald Rumsfeld, a împărţit Europa în "veche" şi "nouă". Autorii raportului afirmă că Grecia şi Cipru sunt "caii troieni" în UE, guvernele celor două ţări luând adesea poziţii apropiate de interesele Rusiei.

Polonia şi Lituania sunt incluse în rândul "noilor combatanţi ai Războiului Rece", deoarece aceste state îşi exprimă deschis adversitatea faţă de Rusia şi sunt dispuse să recurgă la dreptul lor de veto pentru a bloca negocierile dintre Bruxelles şi Moscova. Germania, Franţa, Italia şi Spania sunt desemnate drept "partenerii strategici" ai Rusiei, aceste ţări având relaţii bilaterale speciale cu Kremlinul, care uneori contravin scopurilor comune ale UE.

Austria, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Ungaria, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia şi Portugalia sunt incluse în categoria "pragmaticilor prietenoşi" care, în relaţiile cu Moscova, pun afacerile înaintea politicii. România, alături de Marea Britanie, Cehia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Olanda şi Suedia, face parte dintre ţările aflate în categoria "pragmaticilor distanţi", care se raportează critic la Rusia din cauza situaţiei drepturilor omului şi a derapajelor democratice, dar care, cu toate acestea, încearcă să facă afaceri cu Moscova.