Războiul nevăzut dintre India și Pakistan. Cum au alimentat rețelele sociale cursa către un conflict major

În timp ce drone și rachete traversau cerul dintre India și Pakistan la începutul acestei luni, un alt tip de conflict, mai puțin vizibil, dar poate la fel de periculos, se desfășura pe internet. Un conflict informațional, în care adevărul a fost rapid înlocuit de zvonuri, imagini falsificate și narațiuni cu tentă naționalistă, propagate atât de utilizatori obișnuiți, cât și de canale media importante.

India și Pakistanul au ajuns la un armistițiu după conflictul de la începutul lunii mai/FOTO/Arhiva

Totul a început odată cu lansarea Operațiunii Sindoor, ofensiva militară a Indiei asupra Pakistanului, declanșată după un atac soldat cu 26 de morți în regiunea Kashmir, pentru care New Delhi a acuzat Islamabadul. La scurt timp, rețelele sociale din India au fost invadate de așa-zise „victorii zdrobitoare”: avioane pakistaneze doborâte, portul Karachi capturat, chiar și orașul Lahore „cucerit”. Unele postări susțineau că șeful armatei pakistaneze ar fi fost arestat, altele anunțau o lovitură de stat.

„Micul dejun îl luăm mâine la Rawalpindi”, scria o postare devenită virală, referindu-se la sediul armatei pakistaneze. Însă niciuna dintre aceste informații nu era adevărată.

Război hibrid și dezinformare în masă

În data de 10 mai, un armistițiu fragil a pus capăt confruntărilor armate, însă un alt război – cel informațional – a continuat nestingherit în spațiul online. Potrivit organizației The London Story, rețelele X și Facebook s-au transformat într-un teren fertil pentru răspândirea dezinformării, a urii și a unor narațiuni menite să incite la violență.

În India, fenomenul a atins proporții fără precedent. Videoclipuri din jocuri video erau prezentate drept imagini din lupte reale, iar secvențe din conflictul ruso-ucrainean erau recirculate ca fiind lovituri aeriene indiene asupra Pakistanului. Într-un exemplu devenit emblematic, un atac israelian din Gaza, filmat în 2023, a fost promovat drept o ofensivă indiană la granița de vest.

„A fost mai mult decât simplă propagandă naționalistă – a fost o campanie coerentă, cu potențial destabilizator pentru două puteri nucleare”, a avertizat Joyojeet Pal, profesor la Universitatea Michigan, specializat în comunicare și tehnologii digitale.

Pakistanul – o oglindă distorsionată

De cealaltă parte a graniței, situația a fost similară, dar la o scară mai redusă. Odată cu ridicarea interdicției asupra rețelei X, guvernul pakistanez s-a confruntat cu un val de informații fabricate, în care „victoriile” militare erau prezentate cu ajutorul unor imagini reciclate sau generate cu inteligență artificială.

Printre cele mai populare dezinformări s-au numărat relatări false despre un atac cibernetic care ar fi paralizat rețeaua electrică a Indiei și presupusa predare a unor unități ale armatei indiene, simbolizată prin arborarea steagului alb.

Când mass-media devine armă

Poate cel mai alarmant aspect al acestei crize a fost modul în care o parte din presa indiană a preluat și amplificat aceste narațiuni false. Unele dintre cele mai importante canale de știri din țară au difuzat informații neverificate ca „exclusivități” sau „breaking news”. Ulterior, unii prezentatori și-au cerut scuze public, dar întrebările privind etica și responsabilitatea jurnalistică rămân.

Organizația Citizens for Justice and Peace a depus plângeri oficiale împotriva a șase posturi TV pentru încălcarea gravă a normelor deontologice în timpul acoperirii Operațiunii Sindoor.

„Nu au mai fost jurnaliști, ci co-autori ai unei propagande periculoase”, a declarat Teesta Setalvad, secretar general al organizației.

Guvernul neagă orice implicare

În replică, autoritățile indiene susțin că au fost „foarte vigilente” în privința dezinformării. Kanchan Gupta, consilier în Ministerul Informației și Transmisiunilor, a afirmat că s-au emis avertismente clare pentru presa mainstream și că rețelele sociale au fost monitorizate non-stop.

„Am lucrat împreună cu platformele digitale pentru a elimina conturile care distribuiau informații false. Ceea ce s-a putut face legal, s-a făcut”, a spus oficialul.

Totuși, centre independente de monitorizare au arătat că dintre cele 427 de postări considerate cele mai problematice, doar 73 au fost etichetate sau eliminate de platforma X. Reprezentanții companiei nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Un model tot mai familiar în conflictele globale

Specialiștii în securitate digitală afirmă că ceea ce s-a întâmplat între India și Pakistan nu este un incident izolat, ci parte dintr-o tendință globală în ceea ce se numește război hibrid.

„Este o formă modernă de conflict, în care lupta pentru controlul realității devine la fel de importantă precum controlul teritoriului”, a declarat Raqib Hameed Naik, directorul executiv al Centre for the Study of Organized Hate.

Din păcate, în epoca digitală, granița dintre realitate și manipulare devine tot mai subțire. Iar într-un context tensionat între două puteri nucleare, minciunile din rețelele sociale pot fi la fel de periculoase ca muniția din depozite.