Presa de opoziţie există şi este subvenţionată

Articolul publicat în numărul din 7 noiembrie 2007 al ziarului "Adevărul" sub titlul "Tunisia, o oază de pace într-un Maghreb agitat", conţine informaţii care merită să fie clarificate pentru

Articolul publicat în numărul din 7 noiembrie 2007 al ziarului "Adevărul" sub titlul "Tunisia, o oază de pace într-un Maghreb agitat", conţine informaţii care merită să fie clarificate pentru cititorii români.

Tunisia este un stat de drept cu un regim democratic pluralist. Constituţia garantează libertatea de exprimare, de opinie şi de asociere. Ţara are nouă partide politice care funcţionează în deplină libertate. Cinci dintre ele sunt reprezentate în parlament în urma alegerilor pluraliste. 20% din locurile din parlament şi din numărul edililor aparţin opoziţiei. Preşedintele republicii este ales şi numit în urma unui sufragiu universal direct şi secret.

Membrii Camerei Deputaţilor sunt aleşi în urma unui sufragiu universal direct şi secret. Cea de-a doua Cameră a parlamentului, Camera Consilierilor, introdusă în urma reformei constituţionale din iunie 2002, are, de asemenea, un caracter pluralist.

Preşedintele Zine El Abidine Ben Ali, ales prin vot universal direct şi secret, a ajuns la putere în 1987, conform Constituţiei care prevede accesul primului-ministru la funcţia supremă în stat dacă preşedintele republicii nu poate continua să-şi îndeplinească prerogativele. Înainte de 7 noiembrie 1987, situaţia din Tunisia era îngrijorătoare, din cauza stării de sănătate precare a fostului preşedinte şi a unei conjuncturi politice şi sociale critice.

Procesul democratic iniţiat în Tunisia din 7 noiembrie 1987 este unul ireversibil. Democraţia şi dezvoltarea sunt cele două axe ale demersului tunisian de construire a unei societăţi tolerante şi umaniste. În Tunisia, libertatea de opinie, de expresie şi de asociere sunt garantate prin lege şi consacrate în realitatea cotidiană. Ziarele de opinie şi cele ale partidelor de opoziţie primesc subvenţii de la stat.

Există aproximativ 265 de ziare şi de reviste, 90% din publicaţii aparţinând sectorului privat, iar accesul la internet este liber, existând mai mult de un milion de utilizatori, ceea ce face ca Tunisia, gazdă a Summitului Mondial al Informaţiei din noiembrie 2005, să fie una dintre ţările africane şi arabe cel mai bine conectate.

Referirea, în numărul dumneavoastră din 7 noiembrie 2007, la un număr exagerat de poliţişti nu reflectă realitatea tunisiană. Poliţia veghează la siguranţa cetăţenilor tunisieni şi a celor care vizitează ţara, ca de altfel peste tot în lume, dar acest lucru nu transformă ţara noastră într-un "stat poliţienesc.

" De altfel, în Tunisia se înregistrează de patru ori mai puţini poliţişti pe cap de locuitor decât în Elveţia. Din 1987, în Tunisia, nicio persoană n-a fost deţinută sau trimisă în justiţie şi niciun ziar nu a fost suspendat sau interzis. (Ambasada Republicii Tunisiene la Bucureşti)