Josep Borrell, despre instalarea mercenarilor Wagner în Mali: Va afecta relaţiile dintre UE şi Bamako
0Implicarea grupului de paramilitari Wagner în Mali va afecta grav relaţiile dintre Bruxelles şi Bamako, a avertizat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit AFP.
„Se pare că autorităţile de tranziţie discută despre posibilitatea - din câte ştiu nu s-a luat încă nicio decizie - de a invita grupul Wagner să acţioneze” în Mali, a declarat Borrell în marja sesiunii Adunării Generale a ONU, care are loc la New York.
„Ştim cum se comportă acest grup în diferite părţi ale lumii”, a continuat şeful diplomaţiei europene, referindu-se în special la abuzurile comise de Wagner în Republica Centrafricană.
„Acest lucru ar afecta grav relaţia dintre UE şi Mali”, a subliniat Borrell, alăturându-se astfel îngrijorărilor exprimate deja pe această temă de Franţa şi Germania.
Parisul şi Berlinul au avertizat că instalarea Wagner în Mali, oficial pentru instruirea forţelor armate şi asigurarea protecţiei liderilor acestei ţări africane, ar pune în discuţie angajamentul lor militar acolo.
ONU, care are aproximativ 15.000 de „căşti albastre” în Mali, a transmis că orice parteneriat al puterii de la Bamako cu forţe militare străine trebuie să respecte drepturile omului.
Chestionat pe subiectul Wagner, ministrul malian al Apărării, colonelul Sadio Camara, susţine că reducerea prezenţei franceze în ţara sa obligă la luarea în considerare a tuturor variantelor necesare asigurării securităţii.
La mijlocul lui septembrie, ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian atrăgea atenţia că o cooperare între junta aflată la putere în Mali şi grupul Wagner Wagner ar fi „incompatibilă” cu menţinerea unei forţe franceze în această ţară.
Conform AFP, care citează surse franceze apropiate dosarului, junta aflată la putere în Mali analizează posibilitatea încheierii unui contract cu Wagner privind desfăşurarea a o mie de paramilitari ruşi în ţara din Africa de Vest pentru formarea forţelor sale armate (FAMa) şi asigurarea protecţiei unor lideri.
O sursă locală din domeniul securităţii a declarat la rândul său, pentru AFP, că Wagner îşi negociază accesul în Mali în schimbul unor avantaje financiare şi cu posibilitatea unor exploatări miniere.
Contactat de AFP, Ministerul Apărării din Mali a recunoscut că poartă negocieri cu Wagner, o companie militară controversată suspectă că acţionează în funcţie de interesele Kremlinului.
„Mali intenţionează (...) să-şi diversifice pe termen mediu relaţiile pentru a asigura securitatea ţării. Nu am semnat nimic cu Wagner, dar discutăm cu toată lumea”, a precizat Ministerul malian al Apărării.
Emisarul special al Franţei pentru Sahel, Christophe Bigot, s-a deplasat în această lună la Moscova pentru a discuta despre acest dosar.
Wagner desfăşoară operaţiuni obscure în mai multe ţări, furnizând în special mercenari pentru lideri autoritari. Compania, acuzată de crime de război, ar aparţine lui Evgheni Prigojin, un fost puşcăriaş cunoscut ca „Bucătarul lui Putin”. Prigojin se află pe lista de sancţiuni a SUA din cauza activităţilor sale maligne, fiind găsit implicat în tentative de amestec în scrutinul prezidenţial american din 2016 prin intermediul fabricii sale de troli de la Sankt Petersburg, care, la fel ca Wagner, acţionează în interesele Kremlinului.
Marcenarii Wagner „s-au ilustrat în trecut - în Siria, în Republica Centrafricană - cu multe abuzuri, jafuri, încălcări de toate genurile şi nu pot corespunde niciunei soluţii. În Republica Centrafricană, asta (implicarea Wagner, n. red.) a provocat o deteriorare a situaţiei de securitate”, a avertizat Le Drian.
Mali este condus în prezent de o juntă militară aflată sub aripa colonelului Assimi Goïta. Assimi Goïta, născut în 1983, a preluat puterea la 24 mai anul acesta, după ce anturajul său l-a arestat pe ofiţerul Bah Ndiaw. Acesta din urmă venise la putere în urma unei lovituri de stat duse în august 2020 împotriva preşedintelui Ibrahim Boubacar Keita.
La începutul lui septembrie, viceministrul ceh al Apărării Jan Havránek avertiza că Rusia caută activ să se implanteze în Mali, ducând eforturi mai ales pentru discreditarea Uniunii Europene în această ţară.
Rusia încearcă „să-i convingă pe malieni că UE ocupă Mali” şi este „foarte activă în acest domeniu”, a atras atenţia viceministrul ceh al Apărării.
„Dar este absolut fals. Noi trebuie să le explicăm localnicilor de ce suntem aici şi ce facem”, a adăugat el.
Misiunea UE de instruire militară în Mali (EUTM Mali) este în funcţiune din 2013, la cererea Guvernului malian de atunci. Misiunea, cu sediul la Bamako şi condusă în prezent de generalul de brigadă František Ridzák, oferă consiliere militară, instruire şi mentorat forţelor armate maliene. Scopul este să permită restabilirea integrităţii teritoriale a ţării sub o autoritate civilă legitimă. Sarcinile misiunii sunt convenite cu autorităţile legitime din Mali şi nu includ operaţii de luptă, conform Consiliului European.