Australia nu mai dă vize persoanelor din Africa de Vest din cauza epidemiei Ebola
0
Autorităţile australiene au suspendat acordarea de vize pentru cetăţenii ţărilor vest-africane afectate de epidemia Ebola, care a ucis până acum mai bine de 5.000 de persoane. În plus, guvernanţii australieni au anunţat că toate avioanele care ajung în Australia din Africa de Vest vor fi supuse unor „controale puternice” înainte ca pasagerilor să li se permită să intre în conttact cu alţi oameni.
Australia a devenit prima ţară din lume care anunţă că a suspendat acordarea de vize pentru cetăţenii din statele africane afectate de epidemia Ebola izbucnită în decembrie 2013. Autorităţile nu au precizat dacă se referă la cele trei ţări cu cele mai multe victime - Sierra Leone, Guineea şi Liberia - sau la toate ţările care au înregistrat cazuri, adică şi Mali, Nigeria şi Senegal.
Totodată, persoanele din aceste ţări afectate care deţin viză australiană permanentă nu vor fi lăsate să plece de acolo cu destinaţia Australia înainte de a petrece 21 de zile în carantină, timp în care li se vor efectua şi teste pentru a se stabili dacă au contractat virusul Ebola.
În plus, Australia a decis să suspende programele umanitare pe care le desfăşoară în Africa de Vest şi nu va mai primi refugiaţi din regiune.
Măsurile luate de australieni au fost imediat criticate de specialişti. „Nu este neapărat o decizie foarte bine analizată. Privirea de ansamblu trebuie să fie concentrată şi pe pregătirile pe care le facem acasă, dar în primul rând pe implicarea noastră în Africa de Vest, punând la dispoziţie doctori şi asistente şi alte elemente de logistică pentru a combate criza de acolo”, a declarat pentru CNN Brian Owler, preşedintele Asociaţiei Medicilor din Australia. Aceasta a subliniat că a Asociaţia nu a fost consultată de guvern înainte de luarea acestei decizii.
Premierul Tony Abbott şi-a apărat însă planul şi a transmis că „nu este întotdeuna de aceeaşi părere cu Asociaţia”. Opoziţia australiană a criticat şi ea decizia, cerând anularea măsurii privind primirea refugiaţilor.
La sfârşitul săptămânii trecute, statele americane New York, Illinois şi New Jersey au devenit primele care impun o perioadă de carantină de 21 de zile pentru toţi cei care ajung aici din Liberia, Guinea sau Sierra Leone şi care au avut contact direct cu persoane infestate cu Ebola, indiferent dacă prezintă sau nu simptome specifice febrei hemoragice atunci când ajung în SUA.
Măsura aplicată de autorităţile din New York, Illinois şi New Jersey vine în contextul în care numărul total al cazurilor de infestare cu virusul Ebola a depăşit 10.000, dintre care aproape 5.000 au murit. În plus, un medic american a fost diagnosticat cu Ebola la New York, la câteva zile după ce se întorsese din Guinea, unde a lucrat în cadrul organizaţiei Medici Fără Frontiere şi a avut contact direct cu pacienţi infestaţi cu Ebola.
Zborurile din Africa de Vest aterizează pe cinci aeroporturi din SUA: aeroportul O'Hare din Chicago, statul Illinois, aeroportul John F. Kennedy din New York, aeroportul Newark Liberty din New Jersey, aeroportul Hart din Atlanta, statul Georgia, şi aeroportul Washington Dulles din Virginia.
Dintre acestea, doar două - cel din Atlanta şi cel din Virginia - nu aplică acum carantină forţată pentru călătorii cu „grad ridicat de risc”.
Măsurile aplicate de cei trei guvernatori americani sunt independente. SUA nu intenţionează să aplice un astfel de protocol de carantină la nivel federal, anunţă Washingtonul, în ciuda presiunilor tot mai ridicate din partea republicanilor din Congres de a închide graniţele pentru zborurile din Africa de Vest.
Mai mulţi membri ai Congresului au propus aplicarea unei interdicţii temporare de călătorie pentru cetăţenii din Guinea, Liberia şi Sierra Leone, acolo unde există cele mai multe cazuri de infestare şi deces în actuala epidemie Ebola.
„Am cerut să se ia considerare suspendarea temporară a vizelor pentru persoanele din Liberia, Guinea şi Sierra Leone până când epidemia va fi sub control”, transmit într-un comunicat Michael McCaul, preşedintele Comisiei pentru securitate internă, şi cei cinci preşedinţi de subcomisii din Camera Reprezentanţilor, toţi republicani, într-o scrisoare adresată secretarului de stat şi secretarul pentru securitate internă.
În acelaşi comunicat, John Boehner, preşedintele Camerei, transmite că a cerut să se ia în calcul interdicţia temporară de a intra în SUA, „precum şi a oricăror alte măsuri necesare, în contextul îngrijorărilor în creştere faţă de securitatea sistemelor noastre de transport aerian”. Aceştia arată că există 13.500 de vize americane valide pentru cetăţenii acestor trei ţări.
Specialiştii în combaterea epidemiilor explică însă că ridicarea vizelor şi suspendarea zborurilor ar face mai mult rău decât bine pentru că ar încuraja în primul rând trecerea rutieră a frontierelor în Africa, ridicând astfel riscul ca epidemia să se extindă în regiune, unde este mult mai greu de controlat. Apoi, o astfel de măsură i-ar descuraja pe călători să-şi prezinte sincer istoricul călătoriilor, mulţi preferând să mintă că nu au fost în Africa de Vest de teamă că nu vor fi primiţi în SUA.
Peste 4.920 de persoane au murit după ce au contractat virusul Ebola de la sfârşitul anului trecut, când a izbucnit cea mai gravă epidemie Ebola din istorie. Tulpina pare una mai agresivă decât până acum, epidemia având o rată a mortalităţii peste medie - peste 80%, comparativ cu media de 50%.
Singura modalitate de a stopa epidemia este respectarea unei carantine draconice, însă nici măcar cadrele medicale americane n-au reuşit să respecte aceste reguli atunci când au tratat un bărbat la un spital din Texas - până acum, trei dintre infirmierele care au intrat în contact cu el s-au contaminat.
La fel s-a întâmplat şi în Spania, unde o infirmieră a luat virusul în spitalul Carlos al III-lea din Madrid, unde au fost îngrijiţi şi unde au murit cei doi cetăţeni spanioli infestaţi cu Ebola şi repatriaţi din Africa de Vest. Spaniolii au cheltuit în jur de un milion de euro pentru a asigura carantina atunci când i-au tratat pe cei doi bărbaţi, amândoi preoţi catolici misionari.
Rata de deces a pacienţilor cu Ebola este plasată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la nivelul de 70,8%. Comparativ, celelalte 18 de epidemii Ebola care au făcut victime au avut o rată medie a mortalităţii de 50%. Totodată, cea mai gravă dintre acestea a fost cea înregistrată în 1976, în Zair (Congo), acolo unde a fost descoperit virusul. Atunci, 280 de persoane dintre cele 318 infestate au murit – o rată de 88%.
Pericolul ca virusul Ebola să ajungă şi în România a determinat o suplimentare a bugetelor alocate anul acesta pentru Ministerul Sănătăţii şi cel al Afacerilor Interne.
Astfel, în total, cele două ministere vor primi încă 25 de milioane de lei pentru a lua măsurile necesare astfel încât să fie pregătite pentru a răspunde în cazul în care vor trebui să trateze un pacient infestat cu virusul Ebola.
Riscul ca virusul extrem de contagios să ajungă în România a devenit evident la începutul lunii august, când un cetăţean român întors din Nigeria a ajuns la spitalul de boli contagioase din Ploieşti, cu simptomele specifice febrei hemoragice. Ulterior, s-a dovedit că pacientul avea, de fapt, malarie.
Cu toate acestea, episodul a scos la iveală faptul că sistemul sanitar român nu este deloc pregătit să facă faţă unei astfel de situaţii, neavând vehicule speciale care să transporte pacientul în condiţii de carantină, nici secţii speciale pentru izolarea suspectului sau echipament adecvat de protecţie.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) avertizează că numărul persoanelor infectate ar putea creşte până la 20.000 în următoarele cinci săptămâni, având în vedere ritmul galopant în care se extinde epidemia.
La începutul lunii iulie, numărul victimelor depăşea cu puţin 460. Rapiditatea şi pericolul ce derivă din aceasta sunt aduse de faptul că, pentru prima dată, sunt afectate mari aglomeraţii urbane şi nu sate izolate - de aceea este şi atât de greu de combătut această epidemie.
Epidemia Ebola. Infestarea om-animal
Transmiterea virusului Ebola se face greu de la animal la om. Epidemiile pornesc, de obicei, de la un caz-index (pacient zero), care contractează virusul de la animal în condiţii extraordinare. Cel mai adesea, transmiterea animal-om se produce după ce omul tranşează şi/sau mănâncă animalul infestat.
Cel mai des, epidemiile Ebola au pornit de la maimuţe - cimpanzei, gorile, dar şi de la o specie de antilopă. Cu toate acestea, animalul care a dezvoltat virusul pentru prima dată - gazda naturală - este o specie de liliac din familia Pteropodidae. Până acum, cercetătorii au identificat o legătură de netăgăduit între focarele Ebola şi apropierea de pădurile tropicale.
Deşi nu există un antidot pentru virusul Ebola, detectarea din timp şi aplicarea unui tratament intensiv pot salva viaţa celui infestat.
Epidemia Ebola. Simptome
Principalul simptom al virusului Ebola este febra - de unde vine şi numele complet al bolii (Febră Hemoragică Ebola). Pacienţii acuză şi o slăbiciune a corpului, dureri musculare şi ale încheieturilor, migrene, dureri în gât. Următoarea etapă aduce tulburări gastrointestinale - stări de vomă, diaree. Pe piele apar iritaţii şi bube, se instalează blocajul renal şi insuficienţa hepatică. Doar în unele cazuri, hemoragia internă este dublată şi de hemoragie externă. Analizele arată şi o scădere semnificativă a numărului leucocitelor din sânge.
Oamenii pot transmite virusul Ebola cât timp acesta rămâne în sângele şi în fluidele lor corporale. Virusul se transmite inclusiv prin transpiraţie. În testele de laborator, virusul a dispărut din corpul unui bărbat la 61 de zile după infestare.
Perioada de incubare - adică timpul care trece de la infestare până la manifestarea primelor simptome - este cuprinsă între 2 şi 21 de zile.
Epidemie Ebola. Cum poate fi prevenită infectarea cu virusul
Măsuri simple precum spălarea cu apă şi săpun, folosirea unei siringi o singură dată, evitarea contactului cu trupuri infestate sunt suficiente pentru a stopa epidemia.
Se încarcă comentariile...
