Vestul riscă un conflict mult mai grav dacă va lăsa Ucraina să piardă în fața Rusiei - The Observer
0În ultimele zile, declarațiile lui Donald Trump, care a încercat să-l preseze pe Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, au fost o schimbare de ton. Candidatul republican a acuzat în timpul campaniei electorale că ajutorul militar acordat Ucrainei este prea costisitor și a afirmat că războiul nu ar fi început dacă el ar fi fost în Biroul Oval, lăudându-se că l-ar fi încheiat „în 24 de ore”.
De asemenea, Trump a evitat să-l critice pe Putin, iar natura relației lor a rămas întotdeauna un subiect învăluit în mister. Această relație este încă, de altfel, plină de incertitudini, scrie The Observer.
Totuși, tonul lui Trump s-a schimbat semnificativ după ce a început al doilea său mandat de președinte. Într-o intervenție publică, Trump a afirmat că refuzul lui Putin de a negocia pune în pericol nu doar Ucraina, ci și Rusia. „Cred că ar trebui să ajungă la un acord. Cred că își distruge propria țară”, a spus Trump. Iar apoi au urmat amenințări directe: „Economia Rusiei se prăbușește”, a continuat el. „Dacă Putin nu se oprește și nu pune capăt acestui război ridicol, va înfrunta măriri de taxe și sancțiuni din partea SUA”. „Putem face acest lucru pe calea ușoară sau pe cea grea – iar calea ușoară este întotdeauna mai bună”.
Cine i-a schimbat opinia lui Trump
În discursul său inaugural, Trump s-a prezentat ca un pacificator global, dar chiar și acest narcisist de talie mondială trebuie să știe că promisiunea de a încheia războiul într-o singură noapte este absurdă. Ceva pare să-i fi schimbat însă gândirea: lobby-ul extrem de abil al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a transmis un mesaj simplu în ultimele luni: „Rusia a început războiul, Kievul este gata să negocieze, Putin este problema”. Unul dintre cele mai convingătoare argumente pentru Trump, cel puțin, este că acest conflict este dăunător pentru afaceri și afectează interesele economice ale Statelor Unite.
Un alt truc folosit de Zelenski a fost lauda îmbinată cu vicleșugul. Descriindu-l pe Trump drept un lider „hotărât”, acesta l-a felicitat săptămâna trecută pentru politica sa de „pace prin putere”. Aceasta este însă o politică dezvoltată și promovată în principal de Zelenski, care presupune maximizarea capacității Ucrainei de a rezista avansului rus prin livrări masive de arme, rachete și muniții din partea Vestului, consolidând în același timp poziția de negociere a Kievului. Aliații europeni ai NATO, inclusiv Marea Britanie, susțin această strategie. Zelenski l-a „cooptat” pe Trump în acest sens.
Este posibil ca Trump să continue să se opună trimiterii unor noi pachete de ajutoare militare de miliarde de dolari către Ucraina, dar poate că retorica sa îl va duce inevitabil pe acest drum. În ultimele sale declarații, Putin a respins amenințările cu noi sancțiuni și a reiterat că este deschis la discuții directe. Putin nu este străin de laudele proprii: l-a descris pe Trump drept „inteligent” și „curajos”. Poate că liderul rus crede că-l poate păcăli. Poate că are dreptate – și aceasta este o mare îngrijorare pentru Ucraina și pentru Europa.
Este esențial ca apelul lui Zelenski să fie ascultat și pus în practică
Contrar previziunilor lui Trump privind colapsul Rusiei, Putin a fost întărit de un angajament ferm din partea președintelui chinez Xi Jinping, de un pact de parteneriat strategic semnat cu Iranul și de disponibilitatea continuă a Coreei de Nord de a trimite soldați nefericiți să moară în măcelul din Donbas. În pregătirea unor posibile negocieri de pace mediate de SUA, Putin a continuat să-și rafineze și să-și extindă termenii. Până acum, Rusia a insistat asupra menținerii a 20% din teritoriul ucrainean pe care îl ocupă și asupra garantării neutralității unui guvern din Kiev „demilitarizat” și „de-nazificat”.
Discuțiile nu mai sunt doar despre războiul din Ucraina
Putin crede cu tărie că el este cel care câștigă. „Armata noastră continuă să înainteze pe întreaga linie a frontului, iar inamicii se retrag”, a declarat el la conferința de presă de la sfârșitul anului. Acum, el respinge și ideea unui acord inițial care ar „îngheța” conflictul; pentru orice încetare a focului, Kievul trebuie să accepte mai întâi toate condițiile Moscovei. Și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut o restructurare completă a „aranjamentelor de securitate comune” din Europa pentru a răspunde preocupărilor pe termen lung ale Rusiei. Discuțiile nu mai sunt doar despre războiul din Ucraina. Ele vizează un viitor război între Rusia și Vest. În unele privințe, acest război mai mare, nedeclarat și ascuns, este deja în desfășurare. Săptămâna trecută au început patrulările navale comune ale NATO în Marea Baltică, menite să reducă riscul de noi acte de sabotaj ale conductelor subacvatice și cablurilor de comunicații, despre care se presupune că sunt efectuate de actori din Rusia și China.
În aceeași săptămână, o confruntare extraordinară a avut loc pe mările din largul Cornwallului, între un submarin al Royal Navy și un „nava de spionaj” rusă, iar Rusia a continuat să se implice în manipulări online în alegerile din Germania, programate pentru februarie. Numeroase astfel de incidente, aparent fără legătură, fac parte dintr-o confruntare tot mai adâncă între Rusia și democrațiile occidentale, care este un efect direct al eșecului de a opri agresiunea rusă în Ucraina. Putin își prezintă acum țara ca fiind implicată într-o luptă globală în escaladare cu ordinea internațională condusă de SUA. El și aliații săi încearcă să o răstoarne. Aceasta este cadrul mai larg în care Trump, Keir Starmer și ceilalți lideri ai NATO trebuie acum să înoate – sau să piardă.
De aceea este esențial ca apelul lui Zelenski, pentru pace prin putere, să fie ascultat și pus în practică. Starmer a avut dreptate, în timpul vizitelor recente în Ucraina și Polonia, să îndemne aliații să „mărească sprijinul” pentru Kiev, pentru a obține „pace pe termen lung, conform condițiilor Ucrainei”. Mark Rutte, secretarul general al NATO, are dreptate să insiste pentru creșterea bugetelor naționale de apărare. Iar Zelenski are dreptate să îndemne întreaga Europă să înțeleagă pe deplin amploarea amenințării rusești, să-și asume responsabilitățile globale și să fie pregătită, de exemplu, să trimită zeci de mii de soldați în Ucraina pentru a impune un armistițiu și pentru a descuraja noi agresiuni. Chiar și Trump ar putea începe să realizeze că nu va exista pace nicăieri dacă Putin va câștiga, conchide The Observer.
Se încarcă comentariile...
