The Conversation: Dealurile alpine şi plajele cu nisip, adevăratele linii de front ale conflictului dintre Ucraina şi Rusia

Foto Shutterstock

Adevărata linie de front a conflictului în Ucraina se află în conturile bancare amplasate la poalele Alpilor Elveţieni sau pe ţărmurile nisipoase ale Insulelor Virgine Britanice. Mulţi politicieni ucraineni sunt profund conectaţi la capitalul offshore, ceea ce lasă democraţia vulnerabilă la tacticile ruseşti.

Rusia caută să slăbească NATO sau UE prin tactici de influenţare a opiniei publice: exploatarea dezbinărilor din societate, selectarea unui candidat pe placul său şi apoi finanţarea lui prin capital offshore, scrie The Conversation.

Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a deschis o companie offshore în Insulele Virgine Britanice în cursul conflictului din 2014 din Crimeea.

Rinat Ahmetov, un miliardar popular şi un potenţial rival politic al preşedintelui Zelenski posedă un număr de conturi bancare în străinătate, o parte din ele în Elveţia. Zelenski însuşi a fost descoperit ca deţinătorul unor companii paravan într-o reţea complexă de capital offshore.

Acest capital a fost folosit regulat pentru activităţi ilicite de promovare a unor acţiuni beligerante, după cum au arătat unele studii anterioare în cazul unor ţări precum Coreea de Nord.

Practicile se bazează pe reţele clandestine de gestionare a fondurilor de investiţii ce depăşesc simpla evaziune fiscală. Se estimează că Ucraina pierde anual 433 de milioane de dolari americani din cauza evaziunii fiscale globale, fiind clasată pe locul 62 din 100 în topul ţărilor vulnerabile la operaţiuni de spălare a banilor peste hotare.

Capitalul offshore joacă un rol proeminent în structurile de putere din Ucraina unde politicieni de vârf au legături cu fonduri offshore, ceea ce face ţara vulnerabilă corupţiei şi influenţei străine. La ce nivel aceste finanţări modelează democraţia din Ucraina şi securitatea din estul Europei este o întrebare naturală, indicând esenţa problemei.

Studiile anterioare cu privire la Coreea de Nord au arătat că sancţiunile directe au un impact simbolic asupra capitalului de peste graniţe. Altfel ar cădea însă aceste măsuri financiare asupra mediului prin care lucrează aceşti finanţatori, de pildă canalele de care face uz Moscova pentru a propaga influenţă în Ucraina.

NATO ar trebui să implice mai puternic în susţinerea democratică a Ucrainei dacă îşi doreşte cu adevărat stabilizarea ţării, notează The Conversation. 

Asistenţa democratică are costuri mici, dar ar fi „o investiţie de mare impact”, spune Gabrielle Bardall , de la Centrul Parlamentar Canadian, întrucât produce societăţi sănătoase, un comerţ prosper şi o lume ceva mai sigură. Prin urmare, ţările din NATO ar trebui să găsească mijloace prin care să finanţeze structurile democratice existente în Ucraina care resping influenţele străine.

Riscurile asupra democraţiei din Ucraina provin de la politicienii care au active offshore ce pot fi manipulate de la Moscova sau din altă parte.

Putin nu este stăpânit de dorinţa de a intra într-un conflict deschis cu NATO - în schimb, şi-ar dori foarte mult să vadă democraţiile perturbate şi corupte. De aceea aducerea luptei pe frontul băncilor offshore ar fi un prim pas necesar al rezistenţei faţă de aceste eforturi ale Rusiei. Următorul ar fi securizarea unor structuri democratice care să înlăture candidaţii la capital offshore.