Propunerile premierului maghiar Viktor Orbán privind misiunea de pace în Ucraina

Premierul Viktor Orbán a făcut publică evaluarea sumară și propunerile privind întâlnirile sale cu liderii Ucrainei, Rusiei, Chinei și Turciei, precum și cu fostul preşedinte american, Donald Trump, pe care le-a transmis președintelui Consiliului European, Charles Michel, în aceste zile, rezultă din propunerea în zece puncte publicată pe site-ul Miniszterelnök.hu și citată de hirado.hu.

Premierul maghiar Viktor Orban a devenit un pion în jocul lui Vladimir Putin/ FOTO:EPA:EFE

În cele ce urmează vă trimit o evaluare sumară a discuțiilor mele cu liderii Ucrainei, Rusiei, Chinei și Turciei, precum și cu președintele Donald J. Trump, precum și câteva propuneri de luat în considerare, scrie premierul ungar în introducerea propunerii sale care cuprinde zece puncte, potrivit site-ului Miniszterelnök.hu, citat de rador.

1.Observație generală: intensitatea conflictului militar va escalada radical în viitorul apropiat.

2. Personal am constatat că părțile aflate în conflict sunt hotărâte să se implice și mai profund în conflict și niciuna dintre ele nu dorește să inițieze o încetare a focului sau negocieri de pace. Prin urmare, putem presupune că tensiunile nu vor scădea și părțile nu vor începe să caute o ieșire din conflict fără o intervenție externă semnificativă.

3. Trei jucători globali pot influența evoluțiile: Uniunea Europeană, Statele Unite și China. De asemenea, trebuie să considerăm Turcia ca un actor regional important, ca singurul mediator de succes între Ucraina și Rusia de la izbucnirea ostilităților în 2022.

4. China își continuă politica, care este menționată și în documentele internaționale, şi lansează un apel la încetarea focului și pentru începerea negocierilor de pace. Cu toate acestea, China va avea un rol mai activ doar dacă șansele sale de succes sunt aproape sigure. Potrivit aprecierii lor, acest lucru nu există în prezent.

5. În ceea ce privește Statele Unite, am constatat la summitul NATO și pe parcursul discuțiilor mele cu președintele Trump că Statele Unite sunt în prezent foarte preocupate de campania prezidențială. Preşedintele în exerciţiu depune eforturi imense pentru a rămâne în competiţie. Este clar că nu poate schimba actuala politică pro-război a SUA, de aceea nu se poate aștepta de la el să înceapă o nouă politică. După cum am văzut de multe ori în ultimii ani, în aceste situații birocrația fără conducere politică continuă pe calea anterioară.

6. În discuțiile mele cu președintele Trump, am ajuns la concluzia că politica externă joacă doar un rol mic în campania sa, care este dominată de problemele interne. De aceea, nu ne putem aștepta la o inițiativă de pace de la el până la alegeri. Însă, pot spune cu siguranță că la scurt timp după victoria sa electorală, nu va aștepta până la investirea sa, ci va fi imediat gata să acționeze ca mediator de pace. În acest sens are planuri detaliate și bine întemeiate.

7. Cred cu tărie că în cazul în care va câştiga președintele Trump, raportul sarcinilor financiare dintre SUA și UE se va schimba semnificativ în dezavantajul UE atunci când vine vorba de sprijinul financiar pentru Ucraina.

8. Strategia noastră europeană a copiat, în numele unității transatlantice, politica pro-război a SUA. Până acum nu am avut nicio strategie europeană suverană și independentă sau un plan politic de acțiune. Propun să discutăm dacă este logic să continuăm această politică în viitor. În situația actuală, putem găsi o oportunitate întemeiată pe baze morale și raționale puternice de a începe un nou capitol în politica noastră. În acest nou capitol am putea depune eforturi pentru reducerea tensiunilor și/sau am putea crea condițiile pentru o încetare temporară a focului și/sau pentru începerea megocierilor de pace.

9. Propun să inițiem o dezbatere asupra următoarelor propuneri:

a. propunere pentru a purta discuții politice la nivel înalt cu China privind modalitățile următoarei conferințe de pace;

b. pe lângă menţinerea actualul nivel înalt al relațiilor politice cu Ucraina, propun redeschiderea liniilor diplomatice directe de comunicare cu Rusia și reabilitarea unor astfel de legături directe în comunicațiile noastre politice;

c. propun lansarea unei ofensive politice concertate spre Sudul global, a cărui bunăvoință am pierdut-o din cauza poziției noastre față de războiul din Ucraina, ceea ce a dus la izolarea globală a comunității transatlantice.

10. Sper că rapoartele și propunerile mele se pot dovedi a fi o contribuție utilă la eventualele propuneri și inițiative pe care le prezentaţi liderilor UE la momentul potrivit și într-o formă adecvată.

Reacția Kievului

Într-o aparentă referire la recenta întâlnire a lui Orbán cu Putin la Moscova, președintele Ucrainei a declarat : „Dacă cineva din Europa încearcă să rezolve probleme pe la spatele nostru, sau chiar pe cheltuiala altcuiva, dacă cineva dorește să facă niște excursii în capitala războiului să vorbească – și poate să promitem ceva împotriva intereselor noastre comune sau în detrimentul Ucrainei sau a altor țări – atunci de ce ar trebui să luăm în considerare o astfel de persoană? De asemenea, UE își poate spune toate problemele fără acest individ”.

Viktor Orbán a fost în mod regulat un ghimpe în coasta liderilor europeni care încearcă să mențină unitatea în sprijinul lor pentru Ucraina. La începutul acestui an, el a blocat un pachet de asistență de 50 de miliarde de euro pentru Kiev timp de mai mult de o lună, în timp ce negocia condiții suplimentare.

Luna aceasta, liderul ungar a călătorit la Moscova pentru ceea ce el a numit o „misiune de pace”, susținând o conferință de presă comună cu Putin, în care liderul rus a transmis Kievului să renunțe la mai multe teritorii, să își retragă trupele și să renunțe la eforturile de a se alătura NATO.

Viktor Orbán a purtat apoi discuții cu fostul președinte american Donald Trump, după care le-a scris liderilor europeni, cărora le-a spus că Trump are „planuri bine întemeiate” pentru pace dacă se întoarce la Casa Albă după alegerile prezidențiale din noiembrie.

De atunci, Trump și-a subliniat dorința de a se retrage din conflictele străine, alegându-l pe izolaționistul JD Vance drept partener de candidatură.

Acțiunile lui Viktor Orbán pe scena mondială au provocat alarmă în capitalele europene, invitația lui Zelenski la summitul Comunității Politice Europene de la Palatul Blenheim, din Woodstock, fiind concepută parțial ca o dovadă de sprijin unitar pentru Ucraina.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, insistă ca Rusia să fie adusă la masa negocierilor pentru a putea fi luată în calcul încheierea războiului.

Zelenski cere întregii lumi să pună presiune pe Rusia pentru a o convinge să se așeze la masa negocirilor și să ia în considerare posibilitatea de a pune capăt războiului.

„Nu înseamnă că toate teritoriile sunt recâștigate prin forță. Cred că puterea diplomației poate ajuta”, a spus Zelenski.

Liderul ucrainean a adăugat că o Rusie slăbită pe câmpul de luptă ar pune Ucraina într-o poziție mai puternică la masa negocierilor.

„Prin exercitarea de presiuni asupra Rusiei, cred că este posibil să se ajungă la o înțelegere diplomatică”.

Zelenski a comentat, de asemenea, momentul preconizat al demisiei sale din funcția de președinte. „...nu înainte de încheierea războiului”, a spus el, potrivit Ukrainska Pravda.

Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) au subliniat că cererile Ucrainei pentru un plan de pace sunt justificate, în timp ce cele ale Rusiei reprezintă o încălcare a dreptului internațional.

Circa 44% dintre locuitorii Ucrainei consideră că a sosit momentul pentru negocieri oficiale de pace între Ucraina și Rusia, în timp ce 35% sunt convinși că nu a sosit. În același timp, marea majoritate a respondenților nu sunt de acord cu condițiile liderului rus Vladimir Putin.