Irlanda de Nord complică întânirea Biden-Johnson
0
Joe Biden se întâlneşte tête-à-tête joi seara cu Boris Johnson pentru prima oară şi speră să ajungă la un nou pact, într-un context bruiat de delicatul dosar al Brexitului şi consecinţelor acestuia asupra Irlandei de Nord, relatează AFP.
Prima vizită în străinătate a preşedintelui american urmează să marcheze ”întoarcerea” Statelor Unite după mandatul lui Donald Trump, a subliniat Joe Biden la sosirea, miercuri seara, în Regatul Unit, într-un turneu european în care participă la summitul G7 şi se întâlneşte cu Vladimir Putin la Geneva.
El a venit cu promisiunea, potrivit Casei Albe, unei cumpărări istorice de către ţara sa a 500 de milioane de doze de vaccin împotriva covid-19 Pfizer-BioNTech pe care să le doneze unui număr de 92 de ţări sărace, prin dispozitivul Covax, ”cea mai mare comandă şi donaţie de vaccin a unei singure ţări”.
Un semn al importanţei acordate relaţiei cu aliatul britanic, el îşi începe vizita cu o întâlnire cu premierul britanic, la Carbis Bay, o staţiune balneară din sud-vestul Angliei, în care are loc, începând de vineri şi până duminică G7.
Cei doi lideri urmează să semneze o nouă ”Chartă a Atlanticului”, concepută după modelul Chartei semnate de către Winston Churchill şi Franklin D. Roosevelt în urmă cu 80 de ani, prin care să reafirme ”valorile” comune şi să ţină cont de noi provocări, precum atacuri cibernetice sau criza modificărilor climatice.
Tensiunile care agită Irlanda de Nord după Brexit umbresc, însă, acest tablou
Joe Biden, mândru de originile sale irlandeze, nu apeciază încercările Londrei de a reveni asupra angajamentelor pe care şi le-a asumat faţă de Uniunea Europeană (UE) în cadrul Brexitului.
Casa Albă a avertizat Guvermul britanic cu privire la faptul că orice impediment în Acordul de Pace din 1998 ar putea compromite succesul unui acord comercial între Statele Unite şi Regatul Unit, atât de râvnit de către Johnson.
Ziarul britanic The Times scrie că diplomata americană de cel mai înalt rang în Marea Britanie Yael Lempert a acuzat Londra de ”aţâţarea”, prin atitudinea sa, a trensiunilor în Irlanda de Nord.
Înaintea G7, o întâlnire între Guvernul britanic şi Comisia Europeană (CE) nu a permis o soluţionare a diferendelor cu privire la dispoziile vamale post-Brexit specifice provinciei britanice Irlanda de Nord, care fragilizează pacea din 1998 şi cauzează violenţe.
Cele două părţi s-au acuzat, în schimb, de rea-voinţă, iar UE a ameninţat că va reacţiona ferm în cazul în care Londra ia măsuri unilaterale.
Acordul din Vinerea Mare din 1998, obţinut cu implicarea fostului preşedinte american Bill Clinton, a pus capăt violenţelor (”tulburărilor”) între republicani - majoritar catolici - şi unionişti - protestanţi - soldate cu aproximativ 3.500 de morţi în 30 de ani în Irlanda de Nord.
”ANGAJAMENT” FAŢĂ DE NATO
În afară de acest subiect spinos, în contextul în care din cauza unor accente populiste ”BoJo” a fost comparat cu Donald Trump, un fervent apărător al Brexitului, liderul conservator este mult mai aproape de administraţia Biden în subiecte internaţionale mari, precum criza modificărilor climatice sau provocările pe care le reprezintă China şi Rusia.
Cu câteva zile înaintea summitului G7, Londra a susţinut proiectul impunerii unor impozite minime marilor societăţi, un proiect susţinut de către Joe Biden.
Noua ”Chartă a Atlanticului”, care urmează să fie anunţată joi, urmează să afirme că ”dacă lumea s-a schimbat faţă de 1941, valorile rămân aceleaşi” în apărarea democraţiei, scurităţii colective şi comerţului internaţional, subliniază Downing Street.
”Preşedintele Biden şi cu mine vom semna o chartă care înglobează tehnologia şi comerţul şi mai ales care subliniază angajamentul nostru comun faţă de NATO, indispensabilă securităţii noastre de decenii”, a subliniat într-un comunicat Boris Johnson.
El îndeamnă la ”disiparea oricărui sentiment de întunecare” şi ”să se arate cum vede NATO 2030 (...), protejându-ne aliaţii pe flancul de est al Europei şi popoarele în noile domenii spaţial şi al spaţiului cibernetic”.
Cei doi lideri urmează, de asemenea, să discute despre o reluare a călătoriilor între Regatul Unit şi Statele Unite, în urma pandemiei covid-19.
”DEMOCRAŢII UNITE”
Boris Johnson preferă să evite expresia tradiţională ”relaţie specială” cuprivire la legăturile dintre regat şi America, însă Casa Albă consideră că această expresie este valabilă în continuare.
Joe Biden va ”afirma forţa durabilă a relaţiei speciale” înainte să prezinte priorităţile americane la G7, mai ales valorile democratice comune, modificările climatice şi relansarea economică după pandemie, a anunţat purtătoarea sa de cuvnt Jen Psaki.
După G7, Joe Biden este primit duminică de către regina Elizabeth a II-a la Castelul Windsor, după care participă, la Bruxelles, la un summit NATO urmat de un summit UE.
Acest lung turneu în Europa culminează miercuri, la Geneva, cu summitul cu omologul său rus Vladimir Putin.
”Statele Unite s-au întors”, a lansat Biden după ce a sosit în Marea Britanie, reluând astfel mesajul pe care l-a subliniat de când s-a instalat la putere, în urmă cu cinci luni. ”Iar democraţiile lumii întregi sunt unite în înfruntarea provocărilor celor mai dificile”, a adăugat el
Brexitul a declanşat „războiul cârnaţilor”
După Brexit, Marea Britanie nu mai intră sub jurisdicţia legilor UE. Însă, Irlanda de Nord trebuie să facă acest lucru, pentru că împarte o graniţă pe pământ cu Republica Irlanda, care este membru UE. Victime ale neînţelegerilor dintre Londra şi Bruxelles au căzut şi cârnaţii, fiind afectaţi de regulile de siguranţă alimentară ale UE care nu permit produselor reci din carne să intre în piaţa unică din state care nu sunt member, informează BBC.
Însă, o perioadă de graţie de şase luni a fost impusă din ianuarie acolo unde regulile nu se aplică. Iar, în condiţiile protocolului, aceasta se termină la sfârşitul lunii iunie. Miercuri, conflictul a trecut la un alt nivel, Marea Britanie declarând că ar putea extinde din nou o perioadă de graţie pentru introducerea controalelor asupra unor bunuri. UE transmitea că ar putea avansa acţiunea sa în instanţă, un pas care s-ar putea sfârşi în impunerea de tarife şi cote. Secretarul pentru Mediu al Regatului Unit, George Eustice, a declarat pentru BBC că UE trebuie să explice de ce vânzările de cârnaţi către Irlanda de Nord ar trebui să înceteze. „Nu au oferit o explicaţie satisfăcătoare de ce cred ei că este o problemă“, a spus acesta.
Se încarcă comentariile...
