Rusia și China vor putea folosi microdrone pentru asasinate și supraveghere, avertizează un futurolog

China și Rusia vor folosi drone „de mărimea insectelor” pentru a spiona Occidentul și a comite crime nedetectabile, avertizează un fost futurist Google.

Minidrone în fomă de insecte/FOTO:X

Miniaturizarea tehnologică și progresul rapid al inteligenței artificiale aduc cu sine riscuri greu de anticipat pentru securitatea națională și viața privată. Potrivit futurologului Tracey Follows, fost consultant pentru companii precum Google, Amazon și Meta, dezvoltarea dronelor de dimensiuni aproape microscopice – comparabile cu insectele – ar putea transforma aceste dispozitive în arme de asasinat sau instrumente de supraveghere imposibil de detectat.

Într-un interviu acordat The Sun, autoarea volumului The Future of You atrage atenția că aceste drone ar putea funcționa autonom, fără intervenție umană, și ar putea transporta agenți biologici letali. „Întrebarea crucială nu este doar ce poate face o astfel de dronă, ci ce încărcătură poartă. Se discută deja despre posibilitatea de a atașa viruși sau agenți patogeni, ceea ce ar permite atacuri precise și imposibil de atribuit direct unui stat sau actor", avertizează Follows.

Scenariul evocă temele abordate în seria Black Mirror, în special episodul „Hated in the Nation”, unde albine robotizate, create pentru a înlocui insectele polenizatoare, ajung să fie utilizate pentru omoruri țintite.

Follows susține că progresul în microelectronică și AI deschide posibilități periculoase pentru actori statali precum Rusia și China. Aceste țări ar putea desfășura operațiuni de tip asasinat pe teritoriul altor state, fără să lase urme vizibile. „Dacă dispozitivul este suficient de mic și bine camuflat, iar atacul este biologic, e posibil ca nici măcar cauza morții să nu fie identificată corect în timp util”, explică ea.

Amintind cazul otrăvirii fostului agent dublu Serghei Skripal în Marea Britanie (2018), în urma căreia o civilă a murit accidental, Follows subliniază că noile tehnologii vor face ca astfel de operațiuni să devină mai sofisticate și mai greu de atribuit. Spre deosebire de metodele clasice, microdronele autonome nu necesită prezență fizică, comunică prin canale criptate sau rețele de date comerciale, și pot fi activate pe baza unor identificatori digitali.

Dronele miniaturizate ar putea fi folosite și în scopuri de supraveghere civilă

Un alt element de îngrijorare este reprezentat de capacitatea tot mai mare a acestor sisteme de a recunoaște individual persoane, folosind metadate stocate pe dispozitive mobile – cum ar fi ID-urile de publicitate sau semnăturile comportamentale. „Dacă ai telefonul asupra ta, ești deja o țintă identificabilă”, susține Follows.

Avansul acestor tehnologii nu este izolat. Recent, presa chineză a prezentat imagini cu o navă aeriană de tip „navă mamă” – o dronă de mari dimensiuni denumită Jiu Tian („Nouă Ceruri”) – capabilă să lanseze roiuri de microdrone în misiuni coordonate. Dispozitivul, care funcționează fără pilot, are o rază de acțiune de peste 7.000 km și poate transporta până la șase tone de muniție sau echipamente autonome, inclusiv drone kamikaze. Potrivit televiziunii de stat CCTV, această platformă va intra în testare operațională săptămâna viitoare.

Riscurile nu se limitează la domeniul militar. Dronele miniaturizate ar putea fi folosite și în scopuri de supraveghere civilă, inclusiv pentru înregistrarea conversațiilor private, fără consimțământ sau avertisment. Potrivit lui Follows, agenții guvernamentali și contractorii din domeniul securității sunt deja conștienți de acest potențial și lucrează, în paralel, la tehnologii de detectare și contracarare.

Un exemplu relevant este programul SHRIMP al agenției DARPA din SUA, lansat în 2019 pentru dezvoltarea unor drone de dimensiuni extrem de mici, cu autonomie limitată, dar capabile să desfășoare misiuni punctuale. Deși puține informații au fost făcute publice după faza inițială, Follows remarcă: „De obicei, când lucrurile intră în tăcere, înseamnă că au trecut în etapa de cercetare aplicată și dezvoltare industrială”.

În concluzie, ritmul accelerat al inovării ridică semne de întrebare serioase despre capacitatea societăților democratice de a reglementa aceste tehnologii înainte ca ele să devină amenințări concrete. După cum avertizează Follows, pericolul nu vine doar dinspre marile puteri autoritare: „Oricine, din orice colț al lumii, care integrează AI în arme autonome poate deveni o sursă de risc”.