Nouă simptome experimentate în timpul sarcinii

Senzaţia de mişcare a fătului reprezintă unul dintre cele mai îndrăgite efecte secundare ale sarcinii FOTO Shutterstock

Dacă nu ai avut experienţa unei sarcini sau dacă eşti bărbat şi, deci, imun, este greu să-ţi imaginezi care sunt simptomele celor nouă luni de sarcină. Însă nevoia de a le cunoaşte este puternică, iar în acest sens, „LiveScience“ a intervievat mămici care au descris toate simptomele sarcinii, de la greţurile dimineţii şi contracţii la durerile ligamentelor.

1. Greţurile de dimineaţă

Greţurile de dimineaţă reprezinte simptome clasice ale sarcinii, chiar dacă, de regulă, apar în cea de-a şasea săptămână, timp în care femeile au sesizat deja dispariţia ciclului menstrual, deducând că ceva este pe cale să se întâmple.

Răul de dimineaţă este probabil cauzat de schimbarea rapidă a nivelurilor hormonale, în special de cea a hormonului cunoscut sub denumirea de HCG sau de gonadotropină corionică umană. Nivelul de HCG creşte rapid la începutul sarcinii şi are un rol important în stabilizarea progesteronului ce face uterul primitor, prielnic ovulului fecundat.

La începutul sarcinii, nivelurile de HCG „trebuie să se dubleze la fiecare două sau trei zile“, a declarat Terry Hoffman, ginecolog la Centrul Medical Mercy din Baltimore.

Testele de sarcină detectează aceste niveluri de HCG care, în cele din urmă, vor cunoaşte o scădere. De fapt, o femeie gravidă în 36 de săptămâni poate face un test de sarcină care să-i arate un rezultat negativ tocmai din cauza faptului că nivelul de HCG nu mai este aşa de ridicat.

2. Oboseala primului trimestru

Deşi mai frecvente decât greţurile de dimineaţă, simptomele de oboseală ale primului trimestru sunt mai puţin vestite, potrivit lui Hoffman.

Acest lucru poate fi greu de înţeles de către parteneri sau prieteni. Chiar dacă sarcina nu este vizibilă, femeile se pot simţi mai epuizate decât vor fi pe tot parcursul sarcinii. Proba unui maraton poate reprezenta comparaţia perfectă pentru această stare de oboseală, probabil cauzată de munca suplimentară depusă de organism.

„Când sperma şi ovulul se întâlnesc, totul devine metabolic. Din fericire, oboseala dispare după primele 12 sau 13 săptămâni de sarcină“, a explicat ginecologul.

3. Creşterea sânilor

Creşterea sânilor poate fi cauzată de depozitele de grăsime suplimentară din organism care apar în anticiparea gestaţiei şi a alăptatului, dar şi de o creştere hormonală a ţesutului mamar care va produce şi va oferi laptele pentru alăptare.

Din nefericire pentru parteneri, sânii mai mari pot reprezenta o şicană deoarece au tendinţa de a fi dureroşi. Hoffman a declarat că pacientele ei s-au temut că această creştere rapidă a sânilor de la începutul sarcinii va continua pe tot parcursul celor nouă luni, ceea ce nu este posibil.

4. Relaxarea ligamentelor

Una dintre senzaţiile sarcinii o reprezintă aceea de relaxare a articulaţiilor. Naşterea presupune scoaterea copilului prin deschizătura pelviană.

Ca parte a acestui proces, organismul eliberează pe durata sarcinii un hormon de relaxare care are rolul de a înmuia legătura cartilajului cu osul pubian. Pentru că hormonul nu se adresează în mod special acestui cartilaj, datorită lui şi restul ligamentelor se simt libere.

5. Luarea în greutate

În mod normal, pe durata sarcinii, o femeie poate lua în greutate de la 11 la 16 kilograme. În medie, 3,4 kilograme aparţin fătului. Alte 0,7 kilograme reprezintă placenta. Sânii câştigă 0,45 kilograme, iar de regulă femeile iau 3,4 kilograme în depozitele de energie maternală sau de grăsime. 1,6 kilograme reprezintă greutatea apei, iar 1,4 sângele. Îngrăşatul poate fi frustrant, mai ales pentru o primă sarcină, când în jurul celor 20 de săptămâni femeile se simte grase sau balonate, iar hainele nu li se mai potrivesc.

Înainte de sarcină, uterul are mărimea unei pere, iar odată ce termenul este atins, organul ajunge să cântărească de la cinci la şase kilograme şi să se extindă până aproape de cutia toracică. Normal, această luare în greutate provoacă dureri de spate şi pune presiune pe nervul sciatic , cauzând dureri şi senzaţii de amorţeală în josul piciorului.

6. Mişcările bebeluşului

Spre deosebire de durerile articulare sau de greaţa de zi cu zi, senzaţia de mişcare a fătului reprezintă unul dintre cele mai îndrăgite efecte secundare ale sarcinii.

La început, loviturile pot fi uşor confundate cu bulele de gaz, dar odată cu trecerea timpului se intensifică şi devin inconfundabile, adesea cauzând o activitate seismică vizibilă pe abdomenul femeii.

7. Întinderea ligamentelor

Între 16 şi 22 săptămâni ale sarcinii, multe femei încep să acuze dureri ale ligamentelor rotunde. Acestea reprezintă ancorele care pornesc din părţile laterale ale uterului până în vintre. Senzaţia este asemănătoare unui junghi, similară cu durerea pe care o persoană o simte atunci când tuşeşte sau strănută puternic, a explicat Hoffman.

8. Contracţiile

Deşi mulţi nu ştiu, femeile gravide încep să aibă contracţii de la aproximativ 12 săptămâni de sarcină. Aceste contracţii „practice“ sunt denumite Braxton-Hicks şi sunt rareori dureroase. În schimb, femeile simt că uterul a devenit mai tare şi mai încordat, asemănător unei „mingi de baschet“, potrivit medicului. În travaliu, contracţiile sunt asemănătoare crampelor menstruale, dar cu o intensitate mult mai mare.

9. Naşterea

În ultima etapă a travaliului, atunci când capul copilului se află în poziţie, presează împotriva muşchiului rectului, iar această senzaţie este acompaniată adesea de un impuls puternic de a împinge.