Curiozităţi despre rapiţă
0
Curiozităţi despre rapiţă. Cu largi utilizări industriale şi alimentare, rapiţa este o plantă care a prins rapid în România, agricultorii înclinând spre această plantă şi datorită faptului că nu este foarte pretenţioasă. Prezentăm în continuare tot ce este de ştiut despre rapiţă, planta care formează un covor galben tot mai întins pe zonele agricole din ţara noastră.
Curiozităţi despre rapiţă
Uleiul de rapiţă are largi utilizări industriale şi alimentare. Turtele de rapiţă obţinute din procesare au o bună valoare furajeră, fiind bogate în proteine (38-42%), glucide şi săruri minerale. Paiele de rapiţă se folosesc în industria materialelor de construcţii. Rapiţa se recoltează timpuriu, motiv pentru care constituie o bună premergătoare pentru grâu şi orzul de toamnă. Rapiţa este o excelentă plantă meliferă timpurie, asigurând aproximativ 50 de kilograme de miere pe hectar. Zona cea mai favorabilă este partea de vest şi de est a ţării, Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite.În condiţii de irigare, o zonă favorabilă este reprezentată şi de partea de sud a ţării.
Tot ce este de ştiut despre rapiţă - Perioada de vegetaţie
Perioada de vegetaţie este cuprinsă între 270 şi 300 de zile, iar perioada de semănare a acesteia variază între 5 şi 15 septembrie, pentru sudul ţării şi 10 septembrie, pentru restul teritoriului României. Pentru rapiţa de primăvara, semănatul se face timpuriu. Recoltarea se realizează în două moduri: recoltarea în două faze şi cea directă. În cazul recoltării în două etape, prima dată se recurge la tăierea plantelor în faza de coacere, până la uscare completă, după care urmează treierarea cu combina, la o umiditate de 12-14%. A doua variantă este recoltarea directă cu combina, când seminţele sunt brunificate şi au umiditate de 16-18%.
Curiozităţi despre rapiţă - Sămânţa
Sămânţa de rapiţă care se cultivă trebuie să provină din recolta anului însămânţării, deoarece după trei ani de la recoltare, îşi pierde germinaţia. Puritatea minimă a acesteia trebuie să fie de 95%, iar germinaţia mininimă, de 85-90%. Soiurile cele mai utilizate toamna sunt Amor, Astra, Capitol, Colvert, Dolomit, Madora, Orlando, Praska, Triumf, Valesca şi Wotan. Primăvara, seminţele cele mai recomandate pentru cultivat sunt Bolero, Cyclone şi Star. Necesarul de seminţe pentru o cultură mulţumitoare este cuprins între 8 şi15 kilograme pe hectar, în funcţie de calitatea pregătirii patului germinativ, textură şi starea umidităţii solului. Conţinutul de ulei al seminţelor de rapiţă este de 43 de procente.
Tot ce este de ştiut despre rapiţă - Îngrăşăminte
Rapiţa este o cultură mare consumatoare de elemente fertilizante, cu un consum specific de 30-55 de kilograme de azot, 20-23 de kilograme de fosfor, 38-65 de kilograme de potasiu la tona de seminţe produse. În funcţie de calitatea solului, dozele optime sunt: azot 90-160 de kilograme pe hectar şi în cazul fosforului 60-80 de kilograme pe hectar. Cantitatea de potasiu recomandată este cuprinsă între 50 şi 60 de kilograme pe hectar.
Curiozităţi despre rapiţă - Atributele uleiului
Uleiul de rapiţă conţine acid alpha-linoleic, un precursor al Omega 3, care ajută la reducerea hipertensiunii şi la scăderea nivelului de colesterol. Astfel se previne formarea cheagurilor de sânge pe artere şi se diminuează riscul aparitiei unor boli cardio-vasculare. Consumat în mod regulat, uleiul de rapiţă are efect antiinflamator asupra vaselor de sânge.
Are un rol important în buna funcţionare a creierului, datorită acizilor graşi pe care îi conţine şi care intervin în prevenirea depresiilor, a unor crize de demenţă şi chiar a maladiei Alzheimer. Conţinutul de acizi graşi de tip Omega 3 recomandă uleiul de rapiţă drept un tratament eficient al disfuncţiilor erectile. Efectul acestuia e comparabil cu cel al somonului sau al macroului. Datorită conţinutului său de vitamina E, uleiul de rapiţă are proprietăţi antioxidante şi de regenerare celulară, aşa că poate fi adăugat în cada cu apă caldă, la o temperatură suportabilă pentru corp, seara, înaintea unei băi de relaxare de 15-20 de minute, pentru tonifierea pielii
Utilizarea în bucătărie
Uleiul de rapiţă este excelent în salate calde sau reci, combinându-se perfect cu gustul de lămâie, cu aroma cărnii de vită sau a celei de somon, cu legumele coapte, sparanghelul, pastele sau orezul fiert. Calităţile sale sunt distruse însă prin fierbere sau prăjire la temperaturi foarte mari.
Din seminţe se face şi carburantul biodiesel
Rapiţa este materia primă pentru unul dintre cei mai cunoscuţi combustibili vegetali: biodieselul, alternativa ecologică a motorinei. Acest tip de carburant poate fi utilizat la toate motoarele Diesel din ultimele generaţii şi nu are efecte nocive asupra mediului. Singurul impediment poate fi o diminuare uşoara a performanţelor de rulare.
Se încarcă comentariile...
