Știință

Toţi cei nouă pacienţi dintr-un studiu clinic trataţi pentru carcinom renal cu celule clare (celule renale) în stadiul III sau IV au generat un răspuns imunitar anticancer reuşit după doza iniţială cu un vaccin personalizat împotriva cancerului.

Oamenii de ştiinţă au transformat celulele albe de grăsime, care stochează energie, în grăsime „bej”, care arde calorii generând căldură. Odată implantate, acestea au „înfometat” tumorile, lăsându-le fără resurse şi învingând astfel cinci tipuri diferite de cancer în experimentele de laborator.

Roverul autonom Perseverance a colectat o mostră de rocă pe Marte, de la marginea craterului Jezero, ce a fost caracterizată de NASA drept "o comoară unică".

O nouă metodă revoluționară de gătire a ouălor, care asigură o preparare optimă a gălbenușului și albușului, a fost recent dezvoltată științific. Denumită „gătit periodic”, această tehnică permite obținerea unui ou gătit uniform, cu un conținut nutrițional superior față de cel al ouălor fierte.

Un studiu revoluționar recent demonstrează că o expunere scurtă la poluarea aerului poate afecta capacitatea de concentrare asupra activităților cotidiene. Mai mult, expunerea la particulele din aer (PM) interferează cu atenția selectivă și recunoașterea emoțiilor, afectând modul în care reacționăm.

Oamenii de ştiinţă de la universitatea americană Columbia au descoperit neuroni specializaţi în creierul şoarecilor care le ordonă animalelor să se oprească din mâncat.

Șansele ca asteroidul 2024 YR să lovească Pământul în 2032 au crescut semnificativ, dar experții spun că nu trebuie să intrăm în panică, iar riscul va scădea pe măsură ce se vor obține mai multe date despre traiectoria sa.

După aproape 2000 de ani de la scrierea lui, un pergament din orașul roman Herculaneum, carbonizat în urma erupției vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr., începe să-şi dezvăluie conţinutul.

Obiectivul de a menţine pe termen lung încălzirea climei globale sub pragul de +2°C în raport cu perioada preindustrială, o limită fixată prin Acordul de la Paris, "este mort", a declarat marţi James Hansen, fostul climatolog-şef de la NASA.

Un asteroid uriaș, care a lovit Luna în urmă cu miliarde de ani, a reușit să formeze în doar 10 minute două canioane, ambele comparabile cu Marele Canion din Arizona, arată un nou studiu.

Oamenii de știință dezvoltă un plasture din celulele prelevate din sânge și „reprogramate” în celule musculare cardiace, care poate ajuta pacienții cu insuficiență cardiacă, potrivit The Guardian.

China intenționează să trimită un robot zburător pe partea îndepărtată a Lunii anul viitor pentru a căuta apă, care ar putea deține cheia viitoarei explorări lunare.

Compania americană OpenAI a prezentat, luni, la Tokyo, o nouă funcţie pentru instrumentul conversaţional ChatGPT. Noul instrument este capabil să realizeze în câteva zeci de minute ceea ce unui om i-ar lua mai multe ore.

Mark Thomson, viitorul director general al CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), afirmă că inteligența artificială deschide calea unor progrese uriașe în fizica particulelor.

Ca şi Pământul, Soarele are propriul câmp magnetic, care, la fiecare 11 ani, îşi schimbă polaritatea. „Răsturnarea", care nu este una instantanee, ci de durată, are efecte asupra Pământului.

Bebelușii viitorului ar putea fi concepuți fără să mai fie nevoie de doi părinți. O descoperire supranumită „Sfântul Graal” al cercetării fertilității ar putea da startul tendinței de concepție monoparentală.

Oamenii de știință din China au utilizat celulele stem embrionare pentru a crea, prin editare genetică, șoareci de laborator cu doi părinți masculi. Animalele astfel create au reușit să trăiască până la vârsta adultă, deși cu anomalii semnificative de dezvoltare.

Deși corpul uman s-a schimbat foarte mult de-a lungul secolelor, unele reacții, cum ar fi mișcarea urechilor, au rămas.

Probe culese de pe fundul Mării Egee demonstrează că poluarea cu plumb în zona Mării Egee a început mult mai devreme decât se credea, iar principalii vinovaţi pentru acest lucru sunt grecii şi romanii.

Un asteroid descoperit recent, denumit 2024 YR4, are o șansă de 1 la 83 de a lovi Pământul în decembrie 2032. Se estimează că asteroidul are un diametru de 60 de metri și se află în prezent la 43 de milioane de kilometri distanță.

La câțiva ani de când sondă spaţială construită de NASA a prelevat mostre de pe asteroidul Bennu, acesta începe să-și dezvăluie seccretul, odată cu studierea eşantioanelor ferite de orice formă de contaminare terestră.

Mark Zuckerberg, fondatorul Meta, atrage atenția că inteligența artificială (AI) ar putea înlocui, în curând, munca inginerilor de software, de nivel mediu, cei care câștigă salarii de până la șase cifre.

„Undele ciripitoare”, numite astfel din cauza asemănării lor cu cântecul păsărilor, atunci când sunt convertite în semnale audio, sunt perturbații ale câmpului electromagnetic al Pământului capabile să accelereze particulele la viteze potențial mortale pentru navele spațiale și astronauți.

Un articol publicat recent în „Nature Communications” de un grup internațional de cercetători, avându-l ca autor principal pe dr. Raul Muresan, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, demonstrează rolul unei zone din creier cu rol în formarea mirosului ca fiind implicată și în auz.

Administrația Națională Aeronautică și Spațială (NASA) testează acum un nou motor prin care ar putea reduce călătoria spre Marte la 45 de zile, de la 450, scrie site-ul companiei, General Atomics.

Un test de sânge revoluționar, creat de cercetătorii de la Universitatea Oxford, ar putea reprezenta un pas important în combaterea cancerului.

Potrivit unui nou studiu, o treime din tundra, pădurile și zonele umede din Arctica au devenit o sursă de emisii de carbon, pe măsură ce încălzirea globală pune capăt miilor de ani de stocare a carbonului în unele părți ale nordului înghețat.

Un obiect cosmic de dimensiunea unei planete ar fi trecut prin Sistemul Solar şi ar fi modificat permanent orbitele a patru planete, conform unui nou studiu încă nepublicat în regim peer-review, bazat pe simulări realizate pe calculator, transmite duminică Live Science.

Succesul în laborator al celui mai recent studiu privind crearea, cu ajutorul AI, a unor proteine care nu există în mod natural îl face pe cel mai recent câştigător al Premiului Nobel pentru Chimie, David Baker, să afirme că omenirea se află în pragul unei revoluţii în tratarea unor boli.

O specie de crustaceu gigantic, descoperită recent, a fost numit după Darth Vader, personajul malefic din seria de filme ''Star Wars''. Până în prezent, specia a fost întâlnită doar în apele vietnameze din apropierea Insulelor Spratly.

Un nou studiu a furnizat dovezi suplimentare ale conexiunii intestin-creier. Potrivit specialiștilor, infecțiile intestinale cronice ar putea fi legate de dezvoltarea bolii Alzheimer.

Un dentist a făcut un experiment pentru a afla care dintre cele patru băuturi, ceaiul, cafeaua, cola și vinul roșu, pătează cel mai mult dinții. Acesta a susținut că a fost „șocat” de rezultate.

Cometa C/2024 G3 (ATLAS) urmează să ajungă la periheliu, cel mai apropiat punct de soare, pe 13 ianuarie 2025. Denumită cometa „Anului Nou”, aceasta se va apropia la doar 13,5 milioane de kilometri de Soare.