Gastrita, boala oamenilor stresaţi

Două treimi din adulţi prezintă semnele unor afectări ale mucoasei gastrice Prinşi în vârtejul grijilor cotidiene, grăbiţi să ajungem dimineaţa la lucru, îngrijoraţi de

Două treimi din adulţi prezintă semnele unor afectări ale mucoasei gastrice

Prinşi în vârtejul grijilor cotidiene, grăbiţi să ajungem dimineaţa la lucru, îngrijoraţi de diferite probleme, uităm adesea de propria persoană, de mesele regulate şi de regimul sănătos de viaţă. Pe neaşteptate, ne trezim într-o bună zi cu dureri sau arsuri sâcâitoare în zona stomacului, pe care, oricât le-am ignora, nu ne mai dau pace.

Inflamarea mucoasei gastrice sau a celei duodenale poartă numele de gastrită. De cele mai multe ori, în cazul gastritei, apar un soi de arsuri în coşul pieptului (pirozis) însoţite de regurgitaţii amare şi senzaţie de balonare. Dacă boala evoluează pot apărea şi greţuri sau, în cazurile mai grave, vărsături. Caracteristică este apariţia complet întâmplătoare a durerilor sau arsurilor. În multe cazuri, boala poate evolua fără simptome şi se poate vindeca prin cicatrizare sau se poate agrava, prin hemoragii sau perforaţii. Cercetări recente au arătat că două treimi din adulţi prezintă semnele unor afectări ale mucoasei gastrice descoperite absolut întâmplător. Inflamaţia poate fi produsă de mai mulţi factori: stres, abuz de băuturi alcoolice (gastrita etanolică), tutun, cafea, abuz de medicamente - în special antiinflamatorii (aspirină, fenilbutazonă, indometacin etc.), o proastă igienă a alimentaţiei, cu nerespectarea orelor fixe de masă, stresul, consum de alimente iritante (sosuri picante, condimente, sare, prăjeli, tocături), infecţia cu bacteria Helicobacter Pylori, lipsa fructelor şi legumelor din meniul zilnic, probleme de dentiţie - care împiedică mestecarea corectă a alimentelor. Anumite tulburări biliare (refluxul bilei în stomac) pot duce la iritarea mucoasei gastrice. Unii specialişti susţin că neglijarea afecţiunii şi cronicizarea acesteia pot duce la transformarea inflamaţiei în adenocarcinom (cancer). În timp, din cauza microhemoragiilor provocate la nivelul mucoasei gastrice, pot să apară anemia, iar în cazurile agravate, hemoragii masive.

Analize şi diagnostic

Important pentru medic este dacă astfel de simptome au mai existat vreodată, dacă bolnavul a mai avut probleme cu stomacul, dacă durerile apar la intervale regulate sau sunt complet neregulate, dacă sunt legate de ceva anume (le declanşează sau le calmează ceva anume), dacă cineva din familie a mai avut probleme cu stomacul, dacă au existat vărsături sau scaune cu sânge. Cea mai importantă investigaţie este endoscopia (vizualizarea mucoasei stomacului cu ajutorul unei camere video situate la capul unui tub) şi biopsia, care tranşează diagnosticul şi arată direct medicului dacă este vorba de o gastrită, o duodenită, de o esofagită de reflux, de un ulcer incipient sau de o altă complicaţie. Atunci când endoscopia nu este posibilă, se face o radiografie cu bariu.

În alimentaţie sunt interzise supele de carne sau de oase, borşul, brânzeturile fermentate sau foarte sărate, pâinea proaspătă, fructele uleioase. Zaharurile sunt contraindicate, deoarece favorizează dezvoltarea bacteriei H. pylori. De asemenea, toate gusturile puternice - în special cele picante - produc reactivarea bolii prin creşterea secreţiei acide. Sunt indicate laptele şi produsele lactate nesărate şi degresate (urdă, caş dulce de vacă, brânza proaspătă de vacă, chefir), sucul proaspăt de cartofi, sucul proaspăt de varză albă crudă sau sucul proaspăt de morcov, înainte de mese.

Tratament

În cazul gastritelor se administrează medicamente antiacide (au rolul de a anihila secreţia hiperacidă - dicarbocalm, bicarbonat de sodiu), antisecretorii (ce acţionează pe receptorii histaminici - ranitidină sau famotidină, ori inhibitori ai pompei protonice - omeprazol), iar în cazul infecţiei cu Helicobacter, tratament antibiotic cu amoxicilină şi metronidazol. Regimul alimentar şi igiena alimentaţiei sunt de asemenea esenţiale pentru reuşita tratamentului.