Soprana Angela Gheorghiu, despre criza de la Opera Naţională din 2016:  „Doi balerini au fost puşi într-o situaţie oribilă din cauza directorului“

Într-un interviu acordat Agerpres, soprana Angela Gheorghiu se declară "inamicul numărul unu" al celor care distrug opera şi afirmă că nu mereu evoluţia acestei arte este una creativă, subliniind că ea respectă întotdeauna marii compozitori. Artista şi-a reconsiderat poziţia faţă de Alina Cojocaru şi Johan Kobborg, care au încetat colaborarea cu Opera Naţională Bucureşti (ONB), în urma scandalurilor din instituţie în 2016.

"Nu mi-am făcut până acum debutul în România, sper să fie, să se întâmple vreodată, cum spun eu, 'a la carte', cum trebuie, cu respectul şi bunăvoinţa cu care, de fapt, îi rog pe cei din România să se comporte cu tot ce înseamnă artist român în ţara asta", a afirmat Angela Gheorghiu, într-un interviu acordat Agerpres pe 24 decembrie.

Soprana vorbeşte, în interviu, şi despre repertoriul pe care l-a ales pentru cele mai recente înregistrări ale sale, despre relaţia cu personajele pe care le interpretează, dar şi despre motivele care au făcut-o să ia atitudine în perioada în care, anul acesta, la Opera Naţională Bucureşti au avut loc proteste ale artiştilor.

Despre cum se simte în România, Angela Gheorghiu a declarat:

„Nu am plecat niciodată de tot din România, întotdeauna am locuit şi în România şi locuiesc şi în România. Prietenii şi familia de care vorbesc mă văd tot timpul, pentru că eu sunt destul de drăgălaşă cu ei, pentru că eu îi iau în toată lumea (râde).

Pe parcursul a 27 de ani, cei cu care mă întâlnesc în România, de fapt, au văzut lumea cu mine. Deci, nu suntem niciodată despărţiţi. Doar câţiva, unii dintre ei, vin în România şi spun: "Adunarea!". Şi sunt aşa, un fel de pilon sau un fel de sol de pace venit: "A venit Angela, să ne întâlnim, să ne simţim bine".

Legat de Opera Naţională Bucureşti, artista a declarat:

„De multe ori m-am gândit: De ce trebuie eu să mă implic cu un subiect care este destul de greu?". Pentru că erau puşi doi balerini într-o situaţie oribilă din cauza directorului operei. Încă am înţeles că este în funcţie. Nu vreau să îi pronunţ numele. Acel individ a creat aceste probleme enorme şi, mai ales, să pună într-o situaţie atât de nefirească doi balerini cu renume internaţional foarte important. Să îl facă să creadă (pe Johan Kobborg — n.r.) că este directorul baletului — fals. Una scria pe contract şi alta făceau ei. Ceva nu se lega. Probabil aveau o bună conştiinţă în a face ceva pozitiv, dar nu locul şi cine le-a făcut contractul. Le-am spus: "Voi trebuie să consultaţi un avocat şi vedeţi în ce v-aţi băgat, cu cine v-aţi asociat". Normal că eu a trebuit să le iau apărarea şi colegilor mei de aici.

Pentru că, într-un teatru de stat, artiştii toţi sunt colegi, colegii mei. Şi trebuie ajutaţi. Cineva trebuie să le spună sau să spună altora: balerinii invitaţi pot veni aici, sunt bine-veniţi, dar nu îi faceţi să creadă că sunt altceva decât trebuie. Nu pe înşelătorie. Nimic nu merge pe înşelătorie.

Opera se poate face cu sponsori loiali şi cu oameni care au pasiune pentru asta. Neapărat trebuie gândit lucrul ăsta şi mi-a părut foarte rău pentru ei doi, dar mai ales — pentru că ei probabil au alte uşi deschise — pentru oamenii care sunt angajaţi aici, e teatrul lor. De ani de zile muncesc aici şi trebuie să-şi aducă pe scenă oamenii care sunt cei mai talentaţi şi să înţeleagă mersul unui teatru. Lecţiile încă nu s-au făcut, nici în legislaţie lucrurile nu sunt încă ceea ce trebuie pentru a înţelege cum funcţionează un teatru. Văd câte lacune există. Sunt enorm de multe şi le iau apărarea şi astăzi. Şi văd că nu este bine nici astăzi. Aş putea spune, chiar mai rău — pentru că sunt şi mai puţine spectacole şi de mai joasă calitate. Nu vorbesc de un spectacol de gală, când se implică primăria. Cu o floare nu se face primăvară.

Este un teatru care trebuie reconstruit, şi Opera şi Opereta, cu oameni care dau un examen, deci au un nivel artistic foarte important. Este meseria lor. Normal că au existat ceva neînţelegeri. Nu contează naţionalitatea când tu dai un examen pentru a intra într-un colectiv. Voi toţi sunteţi colegi. Aveţi acelaşi salariu. Cum să faci diferenţa asta între români şi străini? Este inimaginabil.

Şi asta mi se întâmplă şi mie şi tuturor colegilor români. De atâţia ani nu s-a înţeles şi nu s-a şters această mentalitate — dacă eşti român, tu nu trebuie să fii plătit, dacă eşti străin — tu trebuie să primeşti un salariu mai mare. Este cea mai mare greşeală.

În care stat din lume valorile sunt plătite mai puţin pentru că sunt de-ale lor? Nu există aşa ceva. Un artist trebuie plătit la justa lui valoare. Nu contează naţionalitatea. Şi, mai mult, falsa idee că ar fi unii contra altora. Şi asta a fost o minciună, pentru că în felul ăsta puteau să dea vina pe români. Nu există aşa ceva. De când există teatru în România şi în lume, toţi artiştii sunt de toate naţionalităţile. Opera şi baletul nu funcţionează altfel. Pentru că nu poate să existe un corp de balet doar de naţionalitate română la Bucureşti. Imposibil! Doar dacă faci rabat de calitate. Dar, s-a creat o falsă problemă. Şi îmi doresc ca cel care va veni ca ministru al Culturii în modul cel mai serios să mă consulte, ca să vadă cam cum se fac treburile. Şi, mai ales, să trimită la şcoală oameni care să înţeleagă cum se administrează un teatru liric, cu balet şi operă",  a spus artista în interviul acordat Agerpres.

Soprana Angela Gheorghiu a cântat pe toate marile scene din lume — New York, Philadelphia, Londra, Paris, Milano, Salzburg, Berlin, Barcelona, Tokyo, Roma, Seul, Veneţia, Atena, Monte Carlo, Chicago, Sao Paolo, Los Angeles, Lisabona, Valencia, Palermo, Amsterdam, Kuala Lumpur, Zurich, Viena, Shanghai. Pentru cariera sa, Angela Gheorghiu a primit mai multe distincţii, printre care La Medaille Vermeille de la Ville de Paris şi titlurile de Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor şi Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, acordate de guvernul francez.

Angela Gheorghiu este Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte din Iaşi şi al Academiei de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. În 2010, a fost decorată cu Ordinul "Steaua României" în grad de Comandor, iar doi ani mai târziu a primit Medalia "Nihil Sine Deo" din partea regelui Mihai pentru promovarea valorilor culturii româneşti în străinătate.