Corina Şuteu: „România culturală se va talibaniza. Domnul Andrei Marga nu are o viziune despre experimentul artistic”

Corina Şuteu a condus ICR din New York din 2006  FOTO Mediafax

După ce Andrei Marga, noul preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), a declarat că instituţia "renunţă la experimente şi finanţează doar autori consacraţi", fostul director al ICR New York, Corina Şuteu, îi reproşează acestuia, într-un interviu acordat  în exclusivitate pentru Adevarul.ro, ignoranţa în privinţa modului real de funcţionare a instituţiei.

Specialistă în management cultural, Corina Şuteu şi-a dat demisia săptămâna trecută după şase ani de directorat la ICR New York. Ieri, scriitoarea Doina Uricariu a fost numită noul director al instituţiei.

Adevarul.ro: De ce aţi hotărât să demisionaţi?

Corina Şuteu: Aşa cum am formulat în explicaţia transmisă presei, am demisionat deoarece în acest moment ICR traversează un regretabil blocaj instituţional şi o mutaţie radicală de mandate şi de viziune, în care nu mă regăsesc, ca profesionist.

Cum comentaţi numirea lui Andrei Marga în funcţia de preşedinte, precum şi a noilor vicepreşedinţi? Dar declaraţiile din scrisoarea deschisă a domnului Marga?

Aceste numiri sunt făcute exclusiv pe criterii politice.

Programul expus de domnul Marga, transmis printr-o scrisoare cu mai multe puncte, reflectă câteva lucruri: ignorarea a ceea ce a făcut, de fapt, ICR în ultimii ani şi ignoranţa în privinţa modului real de funcţionare a instituţiei; lipsa de viziune strategică în ceea ce priveşte adevăratul profil al unei instituţii a diplomaţiei culturale moderne, aşa cum devenise Institutul Cultural Român; lipsă totală de experienţă în modul în care funcţionează pieţele culturale externe; reluarea unui limbaj de lemn în explicarea modului în care România culturală va fi reprezentată în exterior. Ca să pun toate astea într-o frază, e un fel de manifest "think inside the box", aflat în totală contradicţie cu dinamica schimburilor culturale ale secolului şi mileniului actual. România culturală se va talibaniza.

"Domnul Marga nu înţelege ecosistemul artelor"

ICR din New York a încurajat extraordinar arta experimentală în timpul directoratului dvs. Ce spuneţi despre declaraţiile lui Andrei Marga în privinţa acesteia?

Oricum le-aş comenta, nu cred că este relevant, deoarece nu este vorba de a angaja o dezbatere. Domnul Andrei Marga nu are, în mod evident, o viziune despre experimentul artistic, nu cunoaşte, mi se pare, calitatea inconturnabilă a laboratorului creativ, nu înţelege, de fapt, ecosistemul artelor, pur si simplu. Ceea ce scrie în scrisoare sunt platitudini care servesc scopuri propagandistice şi doar propagandistice. Politica şi arta sunt întotdeauna în contradicţie când doreşti să instalezi sisteme autoritare, să politizezi artele. Politica de partid şi libertatea de expresie nu pot să coabiteze.

“Toate proiectele noastre au fost blocate”

Care au fost proiectele blocate în această perioadă? Aţi simţit vreo presiune de la demisia conducerii ICR Bucureşti?

 Toate proiectele noastre au fost blocate. Nu, nu am simţit presiune, am simţit doar un mare sentiment de neputinţă şi de tristeţe pentru investiţia profesională imensă irosită în timp atât de scurt.

Ce se va întâmpla odată cu noua diminuare a bugetului? Care sunt proiectele cel mai afectate de noua situaţie?

 Proiectul cel mai afectat e cel al Festivalului de Film de la NY şi, fireşte, programul pe anul viitor.

Veţi avea o perioadă de interimat?

 Chiar nu ştiu. Da, avem o perioadă de preaviz în mod normal, până în noiembrie. Ne vom ocupa de ceea ce urma să avem programat, diverşi parteneri au acceptat să ne susţină pe proiectele mai mici ca să le ducem la bun sfârşit.

Ce se mai poate salva din activitatea institutului în aceste condiţii?

Important, din păcate, este că nu se poate salva viziunea în care a funcţionat institutul.
 

Poneiul, o lecţie despre România actuală

Povestea cu scandalul poneiului roz, din 2008, cum v-a afectat imaginea ?

Povestea poneiului roz a fost, pentru mine, o extraordinară lecţie despre România actuală. Ea a avut efecte negative asupra institutului în general în materie de imagine faţă de publicul din România exclusiv şi asta graţie unei prezentări total deformate, total calomnioase. În acelaşi timp, continui să cred că a fost momentul când generaţia tânără de artişti din România a adoptat ICR şi a început să aibă încredere în politicile publice externe, în varianta în care ICR le-a aplicat sub conducerea lui Horia-Roman Patapievici.
 

ICR New York a fost una dintre cele mai prolifice filiale. Care ar fi plusurile şi minusurile activităţii institutului în timpul directoratului dumneavoastră? Ce vă pare rău că nu aţi putut realiza?
 

Am facut câteva proiecte durabile: Academia itinerantă "Andrei Şerban", Festivalul de Film Românesc de la NewYork, delegaţia anuală de programatori americani la TIFF, schimburile anuale dedicate dramaturgiei românesti contemporane, participarea anuală la PEN World Voices şi la New Literature From Europe, colaborarea cu MOMA, Symphony Space, Tribeca Film Festival, Lincoln Center, Lark Play Company, Museum For the Moving Image. Am invitat încă de la lansarea internaţională Galeria Plan B din Cluj la Armory, am prezentat programe ample ca expoziţia de covoare maramureşene iniţiată de Mircea Cantor sau Pavilionul Românesc al Bienalei de la Veneţia la Chicago.

Suntem singurul institut European din NewYork care a participat la producţia unei piese pe Broadway prin realizarea picturii scenografice, de asemenea singurul care a participat la târgul ComiCon de benzi desenate. Am realizat şi concerte cu Lucian Ban şi Sanda Weigl, am susţinut prezenţa Raro la Carnegie Hall, recitalul foarte amplu Eminescu susţinut de Ion Caramitru, sărbătorirea lui Norman Manea sau turneul Fanfarei Ciocârlia. Lista e foarte lungă.
Minusurile au fost exclusiv la nivelul resurselor sărace pe care le-am avut la dispoziţie prin comparaţie cu alte Institute europene din New York. Dar am luat asta ca pe o provocare.


Vă întoarceţi în România?

 Deocamdată, da.