Copilul, testul suprem al unui cuplu

Apariţia unui copil este motiv de împlinire în cazul soţilor care au o căsnicie solidă, în timp ce pentru ceilalţi, cel de-al treilea membru al familiei poate accentua problemele deja existente.

În mod normal, apariţia unui copil aduce sentimente de satisfacţie, de împlinire şi de fericire în relaţia de cuplu.

Însă nopţile nedormite şi responsabilităţile din ce în ce mai mari care apar mai ales în primii ani de viaţă ai bebeluşului îi pot afecta serios pe cei doi parteneri, deoarece viaţa intimă şi romantismul vor avea de suferit. Specialiştii spun că modul în care apariţia copilului îşi pune amprenta asupra cuplului este influenţat de stadiul relaţiei dintre cei doi parteneri.

În cazul majorităţii cuplurilor, venirea pe lume a unui copil stârneşte frământări încă de dinaintea conceperii acestuia. Viitorii părinţi sunt preocupaţi atât de abilităţile lor de mamă şi de tată, dar şi de impactul pe care îl are apariţia unui copil asupra vieţii lor.

„Îmi doresc să am un copil la un moment şi nu cred că relaţia mea cu soţul va avea de suferit. Într-adevăr, mă aştept să avem mici conflicte, de genul: «E rândul tău să-i dai să mănânce!» sau «E rândul tău să-i faci baie!». Ar fi similare celor pe care le avem acum şi pe care le depăşim. Dacă negociezi cu partenerul şi dacă înveţi să mai laşi de la tine măcar din când în când, cred că relaţia nu poate avea de suferit. Când am discutat despre copil, noi ne-am propus să-l lăsăm pe cel mic măcar o seară pe săptămână cu bunicii şi să ieşim singuri la film sau la restaurant. Sper să ne putem ţine de acest plan", spune Ioana, în vârstă de 31 de ani, căsătorită de mai puţin de doi ani.

Un plus de sentimente

În mod normal, apariţia unui copil aduce un sentiment de satisfacţie, de împlinire, de fericire în relaţia de cuplu. Adesea auzim afirmaţia „Ea/el este mama/tatăl copiilor mei!", persoana în cauză exprimându-şi de fapt prin această propoziţie respectul, admiraţia şi dragostea faţă de partener, sentimente care se intensifică în această etapă a relaţiei.

 „De când s-a născut Miruna, relaţia noastră de cuplu s-a îmbunătăţit considerabil. M-am implicat încă din primele zile în creşterea micuţei, conştient fiind că soţia mea trece printr-o perioadă dificilă. Preocupările şi situaţiile noi ne-au făcut astfel să comunicăm mai bine, să fim conştienţi de rolul şi de calităţile pe care le are fiecare dintre noi, de aportul fiecăruia în viaţa copilului, practic ne-am redescoperit.

Este drept că, o perioadă, viaţa noastră intimă a avut de suferit, însă am reuşit să depăşim această etapă", spune Alexandru, în vârstă de 40 de ani, care are o fetiţă de 10 ani.

Soluţie pentru relaţiile cu probleme?

Nopţile nedormite şi responsabilităţile din ce în ce mai mari care apar mai ales în primii ani de viaţă ai copilului ne pot afecta serios, deoarece viaţa intimă şi romantismul pot fi uneori ignorate, prioritare fiind preocupările actuale, legate de creşterea micuţului. Specialiştii spun că modul în care apariţia copilului îşi pune amprenta asupra cuplului este influenţat de stadiul relaţiei dintre cei doi parteneri.

„De multe ori, femeile consideră că apariţia unui copil consolidează relaţia de cuplu. Acest lucru nu este întotdeauna valabil. Copilul uneşte doi parteneri când cuplul este deja matur, sudat, când cei doi şi-au îndeplinit visele, planurile comune. Atunci când în cuplu există probleme, apariţia unui copil nu face decât să amâne rezolvarea acestor neînţelegeri, căci ambii parteneri au alte preocupări: femeia este interesată de schimbările sale fizice şi psihice, iar bărbatul este preocupat de asigurarea protecţiei familiei. Sunt situaţii în care problemele preexistente se amplifică", spune psihoterapeutul Keren Rosner de la Clinica Mentarex Consult din Bucureşti.

Bărbaţii devin geloşi inconştient

Ana-Maria are 31 de ani şi este la a doua căsnicie. Când a început relaţia cu actualul soţ avea deja o fetiţă de 5 ani dintr-o căsătorie anterioară.
Soţul a demonstrat însă imediat că poate fi un părinte bun pentru Cristina, oferindu-i acesteia atenţia şi dragostea de care avea nevoie şi pe care tatăl natural nu i le arăta.

„În momentul în care a venit pe lume băieţelul nostru, acum în vârstă de 2 ani şi 7 luni, comportamentul soţului meu s-a schimbat radical. În momentul de faţă, aproape că nu mai comunicăm, contactele fizice sunt din ce în ce mai rare, iar eu bănuiesc că soţul mă înşală", spune Ana-Maria.

Specialiştii atrag atenţia că, după naştere, perioada de adaptare este dificilă atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. În cazul femeilor, este cunoscută apariţia depresiei postpartum, care poate avea o formă mai uşoară sau mai gravă.

„Şi bărbaţii trec printr-o criză în această perioadă de adaptare, cauzată de noutatatea situaţiei şi a responsabilităţilor. În plus, bărbaţii se pot simţi neglijaţi, ca urmare a faptului că femeia este concentrată numai asupra copilului. La ei se poate manifesta o gelozie inconştientă. În aceste condiţii, bărbaţii pot simţi că numai ei trebuie să satisfacă nevoia de afecţiune, în timp ce nevoile lor afective sunt neglijate. Ei  vor deveni tăcuţi, preocupaţi, chiar îngrijoraţi, putându-se orienta către alte relaţii", spune psihoterapeutul Keren Rosner.

Mai mulţi copii, mai multe griji

O altă perioadă de criză pe care o pot suferi bărbaţiieste atunci când apar mai mulţi copii.

„Pot să spun că primul copil ne-a unit. Însă atunci când am rămas însărcinată a doua oară, iar ecografia a confirmat faptul că vom avea gemeni, comportamentul soţului s-a schimbat, speriat probabil de problemele pe care le presupunea creşterea a trei copii, cu diferenţă destul de mică de vârstă. Recunosc şi-mi pare rău acum, după 30 de ani, că o bună perioadă l-am neglijat, din cauza faptului că eram suprasolicitată cu treburi casnice, serviciu şi creşterea copiilor", spune Elena, în vârstă de 57 de ani, mamă a trei copii.

"Copilul uneşte doi parteneri când cuplul este deja matur, sudat, când cei doi şi-au îndeplinit visele, planurile comune."

Keren Rosner psiholog

Natalitatea în scădere

În ţara noastră, anul trecut au fost înregistraţi aproximativ 200.000 de nou-născuţi. Comparativ cu 1990, numărul acestora este cu 120.000 mai mic. Şi numărul căsătoriilor este în scădere. Potrivit estimărilor, anul trecut au fost înregistrate doar 105.000 căsătorii, cu aproximativ 50% mai puţine comparativ cu anul 2007, când au avut loc 189.200 de căsătorii şi când s-a înregistrat cel mai mare număr de căsătorii de după Revoluţie.

Sfaturile specialiştilor pentru fericirea familiei

- Specialiştii ne sfătuiesc ca, indiferent cât de solicitantă este creşterea unui copil, să ne facem timp pentru partenerul de viaţă, să fim atenţi la nevoile sale.

-  Indiferent de vârstă, minivacanţele, ieşirile în oraş sau banalele plimbări în parc în doi sunt momente în care ne putem dedica partenerului. 

- Încercaţi să vă stabiliţi roluri clare în viaţa de familie, astfel încât niciunul să nu se simtă suprasolicitat. „Distribuirea rolurilor şi stabilirea regulilor sunt principalele repere care fac familia să fie funcţională", precizează psihoterapeutul Keren Rosner.

- Vorbiţi deschis şi rezolvaţi conflictele, astfel încât viaţa de familie să fie una armonioasă. De asemenea, arătaţi-vă afecţiunea. Este demonstrat faptul că copiii care cresc în astfel de medii sunt mai sociabili şi au o mai mare încredere în ei.

- Adesea în cuplurile în care copiii au ajuns la vârsta la care îşi întemeiază ei înşişi o familie, părinţii sunt extrem de afectaţi. Pentru părinţii ai căror copii pleacă din sânul familiei, acest moment poate fi sinonim cu pierderea sensului vieţii, instalarea depresiei, cu repercusiuni asupra vieţii de cuplu. De aceea, specialiştii ne sfătuiesc ca în această etapă a vieţii să continuăm să avem preocupări şi să ne dedicăm mai mult hobby-urilor noastre.

- Nu ignoraţi viaţa intimă, căci relaţiile sexuale sunt foarte importante. Indiferent de câţi ani aţi petrecut împreună, discutaţi despre moduri de diversificare a vieţii sexuale astfel încât să ieşiţi din rutină.