Dezvăluiri despre metodele arhaice ale unui celebru antrenor român de fotbal. Își pregătea atacanții cu ajutorul unui tun
0După o viață în fotbal, Cornel Vlad (73 de ani) s-a retras discret într-un apartament modest din zona Cișmigiu. A fost fotbalist la Steaua, apoi, după retragere, a antrenat grupe de copii și juniori la FRF și la Sportul Studențesc.
În Regie, Cornel Vlad a fost coleg de „atelier” cu alți doi uriași antrenori de copii și juniori, Dumitru Manea și Cornel Jurcă, „meșteri” alături de care a scos fotbaliști reprezentativi pe bandă rulantă pentru „Gașca nebună”. Pe când antrena la Sportul, dorind să salveze un copil care risca să-și rupă coloana vertebrală în dorința de a-i arăta cum execută o foarfecă pe spate, tehnicianul a suferit un hematom la cap, după ce s-a lovit de un pom.
Era anul 2001, care l-a silit să se retragă definitiv din sport. Pe patul de spital, Vlad a stat nemișcat timp de două luni și, imobilizat o lungă perioadă, s-a trezit cu o gaură în spate (escară). O grefă de piele luată de pe picior i-ar fi grăbit recuperarea. Transplantul i-ar fi rezolvat problema, dar părinții și soția nu au fost de acord cu metoda indicată de medici, astfel că fost nevoit să suporte 7 ani de chin, în care soția Mihaela i-a schimbat zilnic pansamentul.
A lucrat cu nume mari
Cornel Vlad oferă amintiri din perioada în care fotbalul era doar plăcere și bucurie. „Am început fotbalul la școala sportivă numărul 2, unde a învățat și Mircea Sandu (n.r. - fostul președinte al FRF). Acolo am avut colegi buni: Dan Răcănel, Chiriță Stelică, ambii atacanți incisivi, Miti Istrat, zis Motanul, mijlocaș, Florin Troacă, un apărător cu anticipație. N-au avut norocul să facă pasul la alte echipe, ca mine. Toți se anunțau de mare perspectivă. Din motive de sănătate sau motive familiale, nu au putut face performanță”, spune Cornel Vlad, care a fost pregătit, în diverse momente ale carierei, de cei mai mari antrenori ai vremii: Gheorghe Constantin (Steaua), Ștefan Covaci (Steaua), Valentin Stănescu (Steaua), Emeric Ienei (Steaua) și Angelo Niculescu (Sportul). La juniori, Cornel a fost un talent care a atras imediat atenția. Extrema era convocată frecvent la loturi, la vârsta de 16-17 ani. La tineret are însă o selecție, cu Cornel Drăgușin antrenor. Accidentările nu l-au lăsat să facă saltul nici către prima reprezentivă, deși Steaua i-a fost rampă de lansare.
A ales școala și pe FC Bihor
Născut în București, Cornel Vlad și-a început cariera la Steaua (1969-1972), unde Gheorghe Constantin era „principal”, iar Emeric Ienei era jucător-antrenor secund. La echipă străluceau nume precum Anghel Iordănescu. Era un tânăr de viitor când a decis să plece la FC Bihor, unde i-a avut antrenori Gigi Staicu și Robert Cozmoc. „Intrasem acolo la facultate și părinții au zis că trebuie să fac și școală”. La Oradea, Cornel Vlad a devenit erou, iar după promovarea echipei în primul eșalon, 1973-1974, a trata ca un rege, purtat pe brațe. Imaginea a făcut carieră în presa sportivă a vremii.
Aventurierul din galerie
Vlad era s-o încurce la Oradea. „Șeful galeriei noastre a făcut trăsnaie prin oraș. Mai exact, a avut o aventură cu o fată și a mințit-o că se numește Cornel Vlad. După câteva zile, a venit Poliția la un antrenament al echipei împreună cu fata, ca să facă identificarea. Am fost scos în fața echipei. M-a văzut fata și a zis: nu este el! Fata l-a recunoscut, în final, pe cel cu care se încurase, dar eu am tras o spaimă de care îmi aduc aminte și acum”. După perioada Oradea, Vlad s-a întors în Capitală și a mai activat la Sportul, Rapid și la Mecanică Fină: „Nu i-am ascutat pe medici și făceam des ruptură musculată. Jucam doar cu injecții, iar cariera mea a avut de atunci coborâșuri”.
Metoda lui Teașcă
Cornel Vlad știe o poveste fabuloasă cu scriitorul Fănuș Neagu, care era prieten cu legendarul Titi Teașcă, antrenorul care avea metode uluitoare pentru acea vreme (de exemplu, îi punea pe jucători să alerge cu greutăți la gambe). „Teașcă a insistat o lună ca să mă aducă la Brașov. Am făcut o lună antrenamente cu echipa. Teașcă făcea glume, ca să mă cucerească, într-un fel. Mi-a spus și o poantă din perioada când era antrenor la Galați. L-a invitat la o masă de pește pe Fănuș Neagu. La invitat și la un antrenament la care Teașcă a pus un afect de tun în spatele porții cu care trimitea mingile cu mare viteză, ca să crească reacția atacanților. La sfârșit antrenamentului, îl întreabă pe Fănuș dacă i-a plăcut. La care Fănuș îi răspunde: Băi, Titi, dar când începe meciul, unde pui tunul?”.
A spionat deghizat
La FRF, Cornel Vlad a activat, la diverse loturi de juniori, alături de Cornel Jurcă și de Ion Pârcălab. A condus naționala de juniori din care făcea parte Marius Șumudică, actualul antrenor al Rapidului. „Cu Cornel Jurcă am câștigat un turneu la Tel Aviv, sub 16 ani. La un meci de calificare al naționalei, cu Portugalia, la jocul de acasă ne-am deghizat în oameni care dădeau zăpada de pe stadion, ca să putem afla secretele adversarilor. I-am bătut acasă cu 1-0, dar la retur ne-au dat 3-0 și am ratat calificarea. În Portugalia a venit un domn la autocar și ne-a spus că erau jucători mai mari, nu erau juniori, ci echipa de tineret. Atunci nu se controla totul cum se face acum. Nu a făcut nimeni contestație de la federație”, afirmă Vlad, care susține că „Jurcă a fost unul dintre cei mai buni antrenori de copii și juniori din istoria României”. În delegații mergea cu juristul Florin Gâtejan. „El întrținera atmsfera, îi stimula pe jucători și așa am câștigat un turneu în Belgia. Era șef de delegație. Antrenor principal era Ion Pârcălab. Am bătut Ajax, Beyern Munchen. Era generația lui Dănciulescu și eram în cursa pentru calificarea la Campionatul European din Spania. Pârcălab a fost nu doar unul dintre cei mai mari fotbaliști,ai României, dar și antrenor foarte bun”.
„Oana Manea dormea la picioarele noastre”
După activitatea de la FRF, Cornel Vlad a plecat la Sportul Studențesc în 1986, unde a lucrat până în 2001, când a suferit accidentarea. În Regie a avut colegi de soi. Unul a fost Dumitru Manea (tatăl fostului pivot al naționalei, Oana Manea), decedat în 2011, în brațele fiicei sale: „Mitică Manea era un om de atmosferă. Ca jucător, avea o selecție la la națională, evolua fundaș stânga, dar s-a descurcat minunat ca antrenor. În cantonamentel cu Sportul o lua și pe Oana. Avea 8-10 ani. Dormea cu noi în cameră și avea patul ei, dar ne trezeam cu ea.. O găseam de multe ori că dormea la picioarele noastre. La antrenamente, Oana făcea exerciții alături de jucători, îi plăcea fotbalul”. Cei mai valoroși fotbaliști șlefuiți de Cornel Vlad au fost Costin Lazăr și Costin Curelea. Cei doi nu l-au uitat pe Vlad, cum și șefii fotbalului, foști și actuali, au avut grijă de el: „Dumitru Dragomir și Gino Iorgulescu mi-au cumpărat medicamente, a contat mult pentru recuperarea mea”.
Le-a trecut glonțul pe la ureche la Phenian
Pe când era legitimat la Steaua, în anii '80, Cornel Vlad își amintește că a bifat un turneu cu jocuri amicale într-o țară comunistă, Coreea de Nord. A făcut parte dintr-o selecționată „militară” a României. Era o reprezentată combinată, alcătuită din fotbaliști de la Steaua, formația Armatei, și de la Dinamo, echipa Internelor. „Am fost invitați la Phenian, în Coreea de Nord. Fratele lui Kim Ir-sen era Ministrul Apărării. Eram coleg cu Marcel Răducanu, de la Steaua, iar Dinamo îi avea, printre alții, pe Custov, pe Eftimescu.... La o fază, Marcel Răducanu i-a driblat pe toți, inclusiv pe portar, s-a pus în genunchi, ca să dea gol cu capul, dar șeful delegației noastre, un ofițer, i-a strigat din tribună să nu facă asta. Și noi, colegii, i-am strigat același lucru. Ar fi însemnat să-i umilim pe adversari și nu cred că ne-ar fi fost prea bine după un astfel de episod. Posibil să se fi declanșat un scandal diplomatic”, poveștește Cornel Vlad.
Se încarcă comentariile...
