BNR lansează moneda de argint în cinstea câștigării primei medalii olimpice a României FOTO

0
Publicat:

Începând cu data de 5 iunie 2024, Banca Națională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României.

Naționala României de rugby, participantă la Jocurile Olimpice din 1924. FOTO: rugbyromania.ro
Naționala României de rugby, participantă la Jocurile Olimpice din 1924. FOTO: rugbyromania.ro

Potrivit site-ului oficial BNR, aversul monedei prezintă o imagine a diplomei primite de jucătorii echipei de rugby din 1924, după câștigarea primei medalii românești la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României și anul de emisiune „2024”.

Reversul monedei redă o compoziție ce conține o minge de rugby, echipa de rugby a României din 1924 și inscripțiile „PRIMA MEDALIE OLIMPICA A ROMANIEI - 1924” și „100 DE ANI”.

Moneda olimpică lansată de BNR. FOTO: bnro.ro
Moneda olimpică lansată de BNR. FOTO: bnro.ro

Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 500,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate. Monedele din argint cu tema 100 de ani de la cucerirea primei medalii olimpice a României au putere circulatorie pe teritoriul României.

O medalie pentru istorie

Potrivit site-ului oficial al Federației Române de Rugby, pe 4 mai 1924, naționala noastră debuta la Jocurile Olimpice de la Paris, într-o competiție ce avea să aducă sportului românesc prima medalie olimpică, cea de bronz.

Pe Stadionul din Colombes, în partida ce inaugura arena Olimpic Yves du Manoir, în prezența a peste 15.000 de spectatori, România întâlnea Franța, un meci pierdut cu 59-3. O săptămână mai târziu, în cel de-a doua partidă susținută în cadrul întrecerii olimpice, România se înclina în fața celei ce avea să devină noua campioană olimpică la rugby, SUA, cu 37-0.

O participare care, dincolo de valoarea olimpică a medaliei cucerite, cea de bronz, a rămas istorică și prin felul în care a fost realizată. Oficialitățile române au acoperit doar o cincime din partea financiară a deplasării, astfel că pentru a putea face posibilă participarea echipei naționale de rugby la Jocurile Olimpice din 1924 s-a organizat o campanie publică de strângere de fonduri. Personalități ale vieții sociale, studenți, școlari, profesori, cluburi, alături de jucătorii înșiși care reprezentau România au contribuit la adunarea sumei necesare deplasării.

Echipa națională a plecat spre Paris cu trenul, la clasa a treia, ajungand la destinație după patru zile. Călătoria a urmat traseul București – Cărpiniș – Zagreb – Triest- Milano- Torino- Modena – Nisa – Paris.

În sprijinul delegației, CFR-ul a acordat o scutire de 75% la transportul pe teritoriul țăii. Un ajutor nesperat a venit de la Brunelli, președintele Romcomit, care a aranjat o scutire de 50% pe căile ferate italiene. Ambasadele Iugoslaviei și Frantei au oferit scutiri la taxele pentru vize.

Voiajul după cum era de prevăzut a fost foarte obositor. Am călătorit de la Jimbolia în clasa a III-a în niște trenuri ticsite de emigranți, astfel că am ajuns zdrobiți în dimineața zilei de Vineri 2 mai, ora 6,25. La gară am fost primiți de dl. Redelsperger înconjurat de câteva personalități olimpice. La ora 11 am fost primiți oficial la sediul Comitetului executif Olimpic, 30 Rue de Grammont, unde ni s-a oferit o gustare. Dl. Frantz Reichel a răspuns vădit emoționat la cuvintele rostite de subsemnatul, arătându-se cât de impresionate sunt cercurile sportive franceze de frumosul gest sportiv ce am făcut, venind din Orient 4 zile pe drum pe spesele noastre, numai și numai pentru a nu lipsi la cuvântul dat”, povestește Grigore Caracostea, președintele Comisiei Centrale de Rugby, conducătorul delegației române, în paginile ziarului Ecoul Sportiv, nr. 102, de sâmbătă 10 mai 1924.

Aceasta a fost a doua participare oficială a sportului românesc la întrecerea olimpica, după ediția din 1900, tot de la Paris, România fiind reprezentată atunci de un singur sportiv, George Alexandru Plagino – tir.

Sport

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite