Povestea Prințesei Margaret, sora rebelă a reginei Elisabeta a II-a. O existență intensă, marcată de iubiri interzise
0Pe 9 februarie 2002, familia regală britanică își lua adio de la cea mai rebelă membră a ei: sora petrecăreaţă şi pasională a Reginei Elisabeta a II-a.
Au trecut 21 de ani de când această prințesă îndrăzneață, care-a avut curaj să încalce multe dintre tradițiile regale, pleca dintre noi la vârsta de 71 de ani.
Este vorba despre apriga și frumoasa Prințesă Margaret, cu patru ani mai mică decât regretata Regină Elisabeta, decedată și ea anul trecut, la 96 de ani. Dacă Elisabeta era văzută ca fiind copila cea serioasă a Regelui George al VI-lea, Margaret era cea greu de ținut în frâu, o prințesă care bea, petrecea şi fuma fără jenă.
Prinţesa Margaret a venit pe lume pe 21 august 1930 şi, la naştere, era a patra în linia de succesiune la tron, după unchiul său, Edward, tatăl George şi sora mai mare, Elisabeta. Mai târziu, acest lucru avea să se schimbe, iar Margaret a devenit ceea ce Harry numește azi... o rezervă. Până în momentul în care destinul le-a purtat paşii pe drumuri separate, Elisabeta şi Margaret erau un fel de William şi Harry înainte ca Meghan Markle să aducă răceala între cei doi fraţi. Inseparabile, tovarăşe de joacă, confidente.
Încă din primii ani ai tinereţii, Prințesa Margaret era admirată pentru frumuseţea și sex appealul ei, mezina regelui afişând ţinute mai mult decât extravagante la balurile de pe scena mondenă londoneză. Curtată de burlacii epocii, Margaret avea ochi doar pentru un bărbat: Peter Townsend, ofiţerul de onoare al tatălui său. Un bărbat imposibil, deoarece Peter nu doar că era cu 16 ani mai în vârstă decât Margaret, dar era şi divorţat, cu doi copii, un lucru inacceptabil pe atunci la palatul regal.
Marea iubire a lui Margaret, sacrificată la cererea Reginei Elisabeta
Când relația lor a fost descoperită la încoronarea Elisabetei, în 1953, a urmat scandalul. În acei ani, biserica anglicană interzicea membrilor familiei regale să se căsătorească cu o persoană divorţată. Iubirea lor avea, totuşi, o şansă. Margaret trebuia să aştepte până la vârsta de 25 de ani pentru a se căsători cu Peter, vârstă la care aceasta nu mai avea nevoie de permisiunea reginei pentru a face acest pas.
Preţul pe care trebuia să-l plătească Margaret pentru iubirea ei era, chiar și așa, excluderea ei şi a urmaşilor ei din linia de succesiune la tron, iar aceasta a decis să aleagă, într-un final, cu raţiunea. „Ne-am fi putut căsători, dacă Margaret ar fi fost pregătită să renunţe la tot – poziţie, prestigiu, alocaţie regală. Ştiam că nu am să-i ofer ceva care să contrabalanseze tot ce-ar fi putut pierde“, avea să scrie Townsend, marea iubire a Prinţesei Margaret, în autobiografia lui din anul 1978.
Într-un final, Margaret a confirmat public că a încheiat relaţia cu ofiţerul cel chipeş. „Arăta ca şi cum suferea mult, dar nu cred că era chiar aşa. Și-a dat seama cum ar fi fost viaţa ei dacă s-ar fi căsătorit cu Peter. Cred că, dacă s-ar fi măritat cu el, ar fi devenit o nevastă obişnuită, iar viaţa asta nu i s-ar fi potrivit“, a descris situaţia prietena lui Margaret, Lady Jane Rayne, în documentarul „Prinţesa Margaret: Rebela regală“.
Ei bine, cinci ani mai târziu, Prințesa Margaret chiar devenea nevastă, dar a fotografului Anthony Armstrong-Jones, pe care l-a întâlnit la o petrecere, în anul 1958. Odată cu acest mariaj, Anthony a primit și un titlu nobil, cel de Lord Snowdon.
Unicul ei mariaj, unul presărat de infidelități
Trebuie menționat că Margaret a acceptat cererea în căsătorie a fotografului la o zi după ce a aflat că fostul ei iubit, Peter Townsend, s-a logodit cu o belgiancă ce semăna foarte tare cu prințesa.
Margaret și Anthony Armstrong-Jones s-au căsătorit pe 6 mai 1960, la Westminster Abbey. Curând, au venit pe lume şi copiii, Vicontele David şi Lady Sarah. Însă căsnicia nu a fost deloc una fericită. „Lui Tony i-a plăcut chestia asta regală la început, dar, mai târziu, s-a plictisit. Era un fotograf talentat şi-şi dorea să meargă în jurul lumii şi să-şi facă meseria“, adaugă sursa citată mai sus. Cât despre Margaret, aceasta își alunga plictiseala prin numeroase aventuri amoroase. Cea mai cunoscută legătură extraconjugală a prinţesei a fost cea începută în 1973, cu un arhitect peisagist cu 17 ani mai tânăr decât ea, Roddy Llewellyn. Nici Tony nu a fost ușă de biserică, acesta fiind bănuit chiar și de legături amoroase cu bărbați, printre altele...
Până la urmă, după un mariaj presărat cu certuri violente și infidelități de ambele părți, Margaret şi soţul ei, Lordul Snowdon, au divorțat în anul 1978 (primul divorț regal în 200 de ani), iar sora mai mică a reginei nu s-a mai căsătorit niciodată.
Ultimii ani de viaţă ai prinţesei au fost marcaţi de boli şi de dependenţa acesteia de alcool şi tutun. Pe 9 februarie 2002, la 71 de ani, Prinţesa Margaret deceda în urma unui al doilea accident vascular. O rebelă până la finalul zilelor ei, prinţesei i s-a îndeplinit dorinţa de a fi incinerată, aceasta fiind primul membru al familiei regale care a avut parte de acest tratament.
„Sora mea are o aură specială. Reuşeşte să impresioneze atunci când intră într-o încăpere. Este ca un fel de magie“. Aşa de frumos o descria pe rebela ei soră însăși Regina Elisabeta, cea care i-a stat aproape lui Margaret în ultimii ei ani de viață, cele două redevenind apropiate ca-n copilărie.
Foto: Getty Images, Profimedia
Se încarcă comentariile...
