Coronavirus. Ce factori de risc sunt asociaţi cu decesul

Coronavirus. Ce factori
de risc sunt asociaţi cu decesul

Infecţia cu COVID-19afectează mai ales bătrânii

Un studiu observaţional publicat de revista The Lancet dezvăluie care pacienţi sunt asociaţi cu o probabilitate mai mare de deces din cauza coronaviruslui COVID-19 şi de ce.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cercetarea observaţională nu poate dovedi o legătură de tip cauză-efect, dar poate fi un început de a descoperi persoanele expuse riscului,  au atras atenţia oamenii de ştiinţă.

Astfel, în urma monitorizării a 191 de pacienţi adulţi infectaţi cu noul coronavirus în Wuhan, China, s-a observant că pacienţii asociaţi cu un risc mai mare de deces sunt cei vârstnici, cu semne de sepsis şi dificultăţi de coagulare a sângelui, scrie agerpres.ro, care preia DPA.

Din cei 191 de pacienţi sub supraveghere, 54 au decedat în timpul spitalizării.

Vârsta înaintată, un risc mai ridicat de insuficienţă a organelor şi prezenţa unui cheag de sânge sunt factorii care i-au ajutat pe medici să identifice, într-un stadiu incipient, pacienţii cu un prognostic nefavorabil, susţin oamenii de ştiinţă.

„Vârsta înaintată, semnele de sepsis la internare, boli preexistente precum hipertensiunea arterială şi diabetul, precum şi utilizarea prelungită a ventilaţiei noninvazive au constituit factori importanţi în decesele acelor pacienţi“, a precizat coautorul studiului, Zhibo Liu, din cadrul spitalului Jinyintan, din China.

Acesta a menţionat că persoanele vârstnice ar putea prezenta o evoluţie nefavorabilă în parte din cauza sistemului imunitar slăbit pe fondul vârstei înaintate, nivelului crescut de inflamaţie care ar putea determina replicarea virală şi timpi mai mari de răspuns infecţie, provocând daune îndelungate organelor importante.

69 de ani, vârsta medie a pacienţilor care au murit

Vârsta medie a pacienţilor decedaţi a fost de 69 de ani, în timp ce pacienţii care au supravieţuit aveau în medie 52 de ani, se mai arată în cercetare.

În cazul pacienţilor spitalizaţi, virusul a fost prezent o perioadă mai extinsă decât se aştepta, în medie de 20 de zile la supravieţuitori - variind de la 8 la 37 de zile -, în timp ce în cazul celor 54 de persoane decedate, virusul a fost detectat până la momentul decesului.

Difuziunea virală prelungită ar putea însemna că pacienţii pot transmite în continuare Covid-19, deşi durata acesteia este influenţată de severitatea bolii.

Cercetătorii au avertizat totodată că durata reală a difuziunii virale în cazul tuturor pacienţilor rămâne neclară din cauza bolilor severe avute de cei cuprinşi în studiu, precum şi a eşantioanelor şi a materialului genetic limitat pentru testare.

Potrivit profesorului Bin Cao, coautorul studiului, difuziunea virală prelungită ''are implicaţii importante pentru a ghida deciziile în ceea ce priveşte precauţiile de carantină şi tratament antiviral la pacienţii cu infecţii de Covid-19 confirmate''.
„Cu toate acestea, trebuie să fie clar că durata difuziunii virale nu trebuie confundată cu alte recomandări pentru carantină în cazul persoanelor potenţial expuse la Covid-19, dar care nu au simptome, întrucât recomandările actuale au la bază perioada de incubaţie a virusului'“, a precizat acesta.

Cercetătorii au descoperit că febra a fost prezentă pe o durată medie de 12 zile, atât la supravieţuitori, cât şi la persoanele decedate, iar tusea s-a menţinut o vreme îndelungată: 45% din supravieţuitori tuşeau încă la momentul externării.

La supravieţuitori, dispneea a încetat după circa 13 zile, iar în cazul celor care nu au supravieţuit, s-a menţinut până în momentul decesului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: