Scrâşnitul nocturn distruge dinţii

Şlefuirea dinţilor poate fi soluţia stomatologică pentru scrâşnitul în timpul somnului

Mişcările masticatorii din timpul somnului fragilizează rădăcina dinţilor şi tocesc smalţul. Sunt puţine persoane care ajung la medic pentru a trata bruxismul, aşa cum este numit medical scrâşnitul din dinţi din timpul somnului.

Specialiştii spun că aceasta este printre cele mai comune tulburări de somn şi că poate crea numeroase neplăceri: dureri ale muşchilor maxilarului, dureri de cap, fisuri în smalţul dinţilor şi distrugerea ţesuturilor gingival şi osos care susţin dantura.

Bruxismul poate avea multe cauze, iar identificarea acestora este importantă în tratarea afecţiunii. „Există două cauze majore ale scrâşnitului din dinţi: una este de natură dentară, iar  a doua este stresul", explică prof. dr. Elena Preoteasa, medic primar stomatolog. Şi lipsa unor dinţi pe arcade poate favoriza scrâşnitul.

„Dinţii rămaşi se deplasează şi, din cauza acestei migraţii, se ajunge la un contact nefiresc între dinţii de pe maxilarul superior şi cei de pe mandibulă", mai spune prof. dr. Elena Preoteasa. Acelaşi lucru se întâmplă şi atunci când cresc dinţi noi. Este situaţia măselelor de minte, care schimbă şi ele contactul dintre dinţi (ocluzia dentară). În unele cazuri, şi lucrările stomatologice pot fi sursa problemei. În asemenea situaţii, este necesară corectarea sau înlocuirea lucrărilor protetice deranjante.

Gutierele salvează dantura

Pentru a preveni problemele pe care le creează bruxismul, persoanele afectate ar trebui să poarte gutiere speciale în timpul nopţii. „Acestea sunt piese protetice cu o grosime redusă, care nu mai permit contactul între dinţii ce altfel se ating în timpul mişcărilor laterale ale mandibulei", explică prof. dr. Elena Preoteasa.

O altă soluţie ar fi şlefuirea dinţilor în zonele de contact care generează scrâşnitul. Acest lucru se face doar după ce sunt realizate mulaje din ghips ale celor două maxilare, pe baza amprentelor dentare.

„Aceste mulaje se fixează apoi pe articulator, un aparat care imită mişcările mandibulei, pentru ca medicul să vadă exact pe ce suprafeţe dentare se produce contactul nefiresc", explică specialistul stomatolog. Pe baza rezultatelor simulării, medicul stomatolog va putea să corecteze punctele de frecare nefirească.