Ne confruntăm cu un val de miopie în toată lumea. „Am 34 de ani şi nu-mi văd degetele de la picioare“

Ne confruntăm cu un val de miopie în toată lumea. „Am 34 de ani şi nu-mi văd degetele de la picioare“

Elena Anghel (34 de ani) spune că a ajuns să aibă -5 dioptrii din cauza lucrului la calculator FOTO Arhivă personală

Din cauza condiţiilor moderne de viaţă, miopia a ajuns să afecteze un sfert din populaţia globului. Mai grav este că până în 2020 cercetările estimează că numărul miopilor, adulţi şi copii, va creşte până la o treime din totalul pământenilor. Povestea Elenei Anghel este reprezentativă pentru cei a căror vedere este tot mai slabă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Când era la liceu, era adesea întrebat de ce este supărat. În realitate, Laurenţiu Ungureanu, un tânăr ziarist din Bucureşti, stătea încruntat pentru că se chinuia să risipească ceaţa din faţa ochilor. „La finalul fiecărei ore de matematică, unde, evident, se scria mult la tablă, mă durea foarte tare capul. Credeam că-i de la problemele pe care nu le înţelegeam, dar nu era aşa. Mi-am dat seama că mă străduiam, de fapt, nu să înţeleg, ci să copiez de la tablă. Nu vedeam tot ce era scris şi stăteam abia în rândul patru, banca de la geam. Eram luat de multe ori la întrebări de ce sunt aşa supărat, însă eu eram doar concentrat să văd“, îşi aminteşte Laurenţiu.

Îndrumat de părinţi, amândoi purtători de ochelari, a ajuns la un medic oftalmolog. După o analiză sumară, acesta i-a spus tânărului că vederea slăbită vine pe fondul oboselii şi că, dacă vrea, îi poate recomanda o pereche de ochelari cu lentile de minus 0,25, dar că nu-i neapărat necesar.

A decis că se va descurca şi fără. Au urmat BAC-ul, facultatea, iar acum meseria care-i suprasolicită ochii. Are 26 de ani şi o miopie de -0,75 la ambii ochi şi se gândeşte tot mai serios să poarte ochelari. „Am capul greu aproape în fiecare seară, mă ia ameţeala când mă uit în depărtare. Nu disting chipurile oamenilor, aflaţi la câţiva metri distanţă. E destul de deranjant, frustrant chiar. Oricât de mult aş vrea să amân o nouă întâlnire cu oftalmologul, trebuie să admit că nu mă mai pot lipsi de ochelari“, recunoaşte Laurenţiu.

Şi, dacă în cazul său teoria intens promovată potrivit căreia miopia este dictată de gene – şi mama, şi tata sunt miopi – , în multe situaţii aceasta nu mai stă în picioare.

Ca în multe alte afecţiuni oculare, există o transmitere genetică a miopiei. Apariţia acestui viciu de refracţie nu trebuie pus însă doar pe seama eredităţii. În ultima vreme diagnosticăm cu miopie din ce în ce mai mulţi copii şi tineri care nu au niciun caz în familie“, arată medicul oftalmolog Andreea Ciubotaru, din Bucureşti, preşedintele Societăţii de Oftalmopediatrie şi Strabism din România.

DE LA ÎNCÂNTARE LA RESEMNARE

Elocventă din acest punct de vedere este povestea ochelarilor de pe nasul Elenei Anghel (34 de ani), o specialistă în marketing şi comunicare din Iaşi. „Mi s-au prescris primii ochelari când aveam aproape 19 ani. Aveau o ramă metalică şi lentile de sticlă şi-mi îndeplineau un vis. Întotdeauna am crezut că o pereche de ochelari adaugă cel puţin zece titluri celebre din literatura contemporană la lista mea de lecturi personale obligatorii. Aşa că, prima dată când un puşti mi-a strigat pe stradă «aragaz cu patru ochi», m-am simţit tare mândră“, face haz de necaz ieşeanca.

Spune că nu-şi imagina ce urma să vină. În doar câteva luni ajunsese la două dioptrii cu minus de la -0,75 la un ochi şi -1 la celălalt. Nu i s-a mai părut aşa de „cool“. Şi sarabanda nu se oprea. După facultate, s-a angajat şi i s-a pus la dispoziţie un computer. „Lucram şi zece ore în faţa unui ecran de 17 inchi. După vreun an în acest ritm, am avansat la -3 dioptrii, ceea ce m-a făcut să-mi pun întrebări. Nimeni din familie nu purta ochelari, nici mătuşi, nici bunici, nimeni care să mă lege de o dereglare moştenită genetic. Doar calculatorul pe care mi l-am dorit“, spune, cu amărăciune, Elena. După alţi câţiva ani, alte realizări şi monitoare, care mai tremurânde, care mai luminoase, s-a ales cu minus 4,5 dioptrii. Tot atunci a rămas însărcinată.

„Poveştile de pe internet despre naşterea naturală cu miopie te pot băga în spital mult înainte de travaliu. Se vorbeşte despre hemoragie intraoculară, dublarea dioptriilor, orbire temporară. Am consultat mai mulţi specialişti, ca să ştiu ce riscuri îmi asum. Am născut natural şi nu am orbit, nu mi s-a mărit miopia. Ba, mai mult, cei doi ani de stat acasă în concediul de maternitate au făcut să am aceleaşi valori la controalele oftalmologice anuale“, adaugă femeia. Acum are cinci dioptrii cu minus la ambii ochi şi speră să rămână aşa, dar nu se arată prea încrezătoare.

Mă declar o victimă a ecranelor. Am 34 de ani, nu reuşesc să-mi văd degetele de la picioare de la înălţimea de 1,73 metri şi sunt deja resemnată că nicio operaţie şi niciun dispozitiv deştept nu-mi vor mai aduce vederea de la 18 ani“, mărturiseşte Elena.

MUNCA DE APROAPE TURTEŞTE OCHII

Folosirea calculatoarelor, atrag atenţia specialiştii, n-ar trebui să afecteze sănătatea ochilor, dacă nu s-ar face excese. „Oboseala şi scăderea randamentului vizual apar, în timp, prin cumul. Atunci când stăm în faţa unui monitor, forţăm ochii să se acomodeze la vederea de aproape. Mai mulţi autori din domeniu afirmă că acest lucru se face vinovat de apariţia şi progresia miopiei“, precizează dr. Klaus Schmid, din Germania, în ediţia revizuită a manualului său despre miopie. Pentru a vedea la diferite distanţe, explică medicul, ochii sunt nevoiţi să se adapteze pentru a refracta corect razele luminii. Se realizează acest lucru prin modificarea curburii cristalinului, ca rezultat al contractării şi dilatării muşchiulor oculari, numiţi ciliari. Pentru a vedea clar de aproape, muşchii ciliari se contractă, iar dacă această „strânsură“ se menţine, apare o presiune care poate cauza „forma de ou“ a ochiului. Or, tocmai aceasta reprezintă miopia: o alungire a ochiului.

Diametrul normal al ochiului unui om matur este de 23-24 de milimetri, iar la miopie aceasta ajunge la 30 de milimetri sau chiar mai mult. Alungirea ochiului cu fiecare milimetru conduce la creşterea miopiei cu trei dioptrii“, notează medicul german, subliniind că prin încordarea excesivă, aceşti muşchi oculari îşi pierd în cele din urmă din tonus.

Aşa cum, pe vremuri, cei care scriau mult de mână făceau ceea ce se numea „crampa scriitorului“, aşa e şi cu muşchii oculari, ei pot face ceea ce se numeşte „spasm de acomodaţie“, completează medicul oftalmolog Mircea Filip, din Bucureşti, preşedintele Societăţii Române de Oftalmologie. 

Metode pentru a ne proteja vederea

Pentru evitarea riscurilor care vin la pachet cu noua tehnologie, medicii au câteva sfaturi:

  • După fiecare oră de stat la calculator, să luăm o pauză de zece minute în care să relaxăm ochii, privind la distanţă, în zare, sau să-i ţinem închişi timp de un minut-două.
  • Să clipim voluntar periodic. „Clipitul rar determină o perturbare a filmului lacrimal, ceea ce agravează oboseala oculară, ducând la vedere înceţoşată, uscăciune şi roşeaţă, adică la ceea ce numim «sindromul ochiului uscat»“, semnalează medicul Andreea Ciubotaru.
  • Să purtăm ochelari cu lentile speciale pentru calculator, pentru a reduce solicitarea şi oboseala oculară. „Ochelarii de calculator anulează anumite frecvenţe ale luminii şi lungimi de undă care deranjează mai mult sau mai puţin ochii. Scad efortul depus de aceştia“, lămureşte conf. dr. Mircea Filip.
  • Să consumăm alimente bogate în antioxidanţi din familia carotenoidelor, cum ar fi morcovul sau broccoli, dar şi proteine, fier şi fosfor. Un studiu din 2008, citat în manualul „Myopia“ al doctorului german Klaus Schmid, a scos la iveală o asociere semnificativă între miopie şi carenţa acestor elemente nutritive.
  • Să practicăm tehnici de combatere a stresului. „Stresul este un consumator al  tuturor energiilor corpului. Totul este deranjat de el. El pune întreg organismul uman în dificultate, inclusiv vederea. El nu favorizează apariţia problemelor, ci le evidenţiază“, clarifică preşedintele Societăţii Române de Oftalmologie.


Expunerea la lumina naturală este esenţială

Răspândirea miopiei pe mapamond ridică un uriaş val de îngrijorare. Frecvenţa afecţiunii a crescut în ultimii ani chiar şi în cazul eschimoşilor, o populaţie în rândul căreia miopia era întâlnită extrem de rar. De asemenea, în Taiwan miopia nu era o problemă acum 50 de ani. În prezent, aproximativ 15% dintre locuitorii acestei ţări sunt miopi. Reprezentativă pentru progresia fulminantă a incidenţei miopiei este şi situaţia Japoniei. Dacă în 1920, 15% dintre niponi erau miopi, în 1940, numărul lor a urcat la 36%, ca să ajungă în 1985 la 60%. Astăzi, Japonia figurează, alături de Singapore şi Coreea de Sud, în topul ţărilor cu cei mai mulţi miopi, se arată într-un studiu publicat de revista medicală „The Lancet“. Trendul ascendent se constată şi în România, spun specialiştii.

STATUL ÎNTRE PATRU PEREŢI, O CAUZĂ MAJORĂ

Cercetările comparative realizate în diferite părţi ale lumii pe etnicii asiatici, care au acelaşi fond genetic, au arătat o legătură strânsă între timpul de expunere la lumina soarelui şi riscul de apariţie a miopiei. Astfel, tinerii adulţi chinezi din Australia au prezentat rate mai mici de miopie decât semenii lor din oraşele din Asia de Est şi Sud-Est.

Mecanismul protector al luminii naturale s-a dovedit a avea un impact hotărâtor, explică Kathryn Rose, o cercetătoare de top de la Facultatea de ştiinţe medicale din cadrul Universităţii din Sydney, care studiază tulburările vizuale. Într-un interviu acordat jurnaliştilor de la CNN, ea spune că lumina naturală stimulează creşterea producţiei de dopamină la nivelul retinei. Dopamina este una dintre principalele substanţe neurotransmiţătoare necesare bunei funcţionări a sistemului vizual.

Ipoteza noastră, potrivit căreia efectul pozitiv al luminii este mediat de dopamina retiniană a fost susţinută de experimentele pe animale“, a specificat Kathryn Rose, adăugând că efectul luminii asupra prevenirii dezvoltării miopiei apare dacă este atins un anumit prag. Ea precizează că, în cazul copiilor, acest efect protector apare atunci când stau 10-14 ore pe săptămână în aer liber în plus faţă de orele petrecute afară în timpul şcolii. 

Rezultate similare au obţinut şi cercetătorii de la Universităţile Bristol şi Cardiff din Marea Britanie, care au monitorizat şapte mii de fete şi băieţi din comitatul Avon din sud-estul Angliei, de la 7 ani până la adolescenţă. Aceştia au constatat că în rândul copiilor care s-au jucat cel mai mare număr de ore afară – cel puţin trei ore pe zi în timpul verii şi cel puţin o oră pe zi în timpul iernii – s-au înregistrat, la vârsta de 15 ani, cele mai puţine cazuri de miopie, în comparaţie cu cei care au petrecut mai mult timp în interior.

ESTE NECESAR SĂ PURTĂM OCHELARI DE SOARE

Chiar dacă lumina soarelui are un rol important în menţinerea acuităţii vizuale, medicii subliniază că purtarea ochelarilor de soare n-ar trebui neglijată, mai ales în zilele şi zonele în care nivelul de ultraviolete este foarte mare. „Razele ultraviolete pot să producă leziuni la nivelul structurilor oculare, în special cataractă, care implică o scădere a vederii. Uneori, chiar şi la vârste tinere este nevoie de tratament chirurgical din această cauză, pentru că altă soluţie nu există“, a specificat oftalmologul Mircea Filip. ;


CONF. DR. MIRCEA FILIP,  MEDIC PRIMAR OFTALMOLOG

„Cu laser se pot elimina până la zece dioptrii“

„Weekend Adevărul“: Ce opţiuni de tratament au miopii? Au apărut noutăţi în această privinţă?

Conf. dr. Mircea Filip: În primul rând, aş vrea să punctez că ochelarii şi lentilele de contact nu tratează miopia, ci doar o corectează. Scăpăm de miopie doar cu operaţie. Ideea e că un om trebuie să ştie ce variante are. Dacă se place cu ochelari e în regulă. Dacă îl deranjează, poate să poarte lentile de contact. Sunt acum lentile foarte bune, inclusiv progresive, pe care le pui dimineaţa şi le scoţi seara. Dacă nici pe acestea nu le suportă, poate să-şi facă operaţie. Şi sunt mai multe tipuri de operaţie, cu laser sau cu implant de cristalin.

Explicaţi, vă rog, până la ce dioptrie sunt recomandate operaţiile cu laser.

Operaţiile cu laser se fac, de obicei, până în zece dioptrii. Depinde de tehnică. Sunt mai multe tipuri de laser. În principiu, vorbim de două tipuri, care se folosesc în funcţie de numărul de dioptrii. De exemplu, până în şase dioptrii, eu folosesc un tip de laser care se numeşte Excimer. Acesta scoate dioptriile şlefuind corneea, acea parte transparentă a ochiului care ne „asigură“ dioptriile. Este o operaţie de tip PRK. Pentru a corecta până la opt dioptrii cu minus, dar şi până la patru-cinci dioptria cu plus, recurgem la tehnica FemtoLasik. Aceasta foloseşte două tipuri de laser: Femto şi Excimer.

Ce se întâmplă în timpul acestei operaţii?

Să vă spun aşa, corneea are o grosime cuprinsă între 0,5 şi 1 milimetru. Este, deci, o membrană foarte subţire. Ce facem în timpul acestei operaţii? Cu primul laser tăiem o felie de 120 de microni din cornee – se face un fel de clapetă –, pe care o rulăm, iar cu laserul Excimer scoatem dioptriile, prin şlefuire. Mai există însă o tehnică foarte nouă, care scoate zece dioptrii cu minus, cu astigmatism sau fără. Se numeşte ReLEx Smile. În ţara noastră se foloseşte de circa trei luni. Marea inovaţie este că procedura se efectuează fără să se taie o clapetă şi fără îndepărtarea epiteliului cornean, acel prim înveliş protector, ca în celelalte tehnici.

AZI TE OPEREZI ŞI MÂINE VEZI

Şi atunci cum se procedează?

Simplu şi elegant. E un singur aparat care reduce din grosimea corneei, scoţând o felie din aceasta printr-o incizie foarte mică, de doar patru milimetri, cu 80% mai puţin decât în alte tehnici. Laserul folosit în Smile creează o „lentilă“ calculată în cornee, a cărei grosime variază în funcţie de ce dioptrie are pacientul. Această lentilă este extrasă de către chirurg. Totul se face pe calculator. E o operaţie foarte frumoasă, dacă se poate spune aşa. În specialitatea mea, operaţiile sunt fără sânge. Totul este foarte curat, se vede bine, e la lumină, este totul clar, pacientul vede mâine. El, care avea dioptria zece cu minus, după operaţie vede bine. Este ceva colosal!

Cât durează o astfel de operaţie?

Aproximativ zece minute.

Vederea se restabileşte de pe o zi pe alta?

Depinde de tehnică. La FemtoLasik, la Smile – da. Azi eşti operat, mâine eşti bine. La tehnica PRK, durează cam trei-patru zile până când se vindecă epiteliul cornean, timp în care simptomatologia poate fi neplăcută, fiind caracterizată prin senzaţii de usturime şi de corp străin, lăcrimare abundentă, fotofobie marcantă.

RESTRICŢII MINIME DE CITIT ŞI LUCRU LA CALCULATOR

Ce alte restricţii ar mai exista după corectarea vederii cu laser?

Fără înot pentru  două săptămâni. Fără frecarea ochilor, tot timp de două săptămâni. De evitat este şi contactul ochilor cu săpunul. În cazul femeilor, e recomandată evitarea aplicării produselor de machiaj, timp de cel puţin o săptămână. Sunt lucruri de bun simţ.

ŞI DIABETICII AU UNDĂ VERDE

Ce condiţii trebuie să îndeplinească un miop pentru a putea fi operat?

Trebuie să aibă peste 20 de ani. Să fie miopia stabilă, adică timp de un an să nu mai progreseze. Dacă îndeplineşte aceste condiţii, se fac investigaţii, pentru că ochiul respectiv s-ar putea să nu aibă numai miopie, ci şi alte afecţiuni pe care noi nu le putem opera. Trebuie să verificăm cum este nervul optic, retina, corneea etc. Se fac multe măsurători, ca să fim siguri că totul este în regulă. Nu avem nevoie de analize de sânge. Important de precizat este că purtătorii de lentile de contact trebuie să înceteze purtarea lor cu şap-
te-zece zile înainte de efectuarea investigaţiilor necesare şi de operaţie.

Cine n-ar avea voie să facă această operaţie?

Sunt puţini care sunt refuzaţi la această operaţie din punctul de vedere al sănătăţii. Sunt anumite forme de reumatism care ar face ca vindecarea să fie mai dificilă după operaţie. Diabeticii, în schimb, se pot opera de miopie.

Aţi menţionat că laserul poate scoate până la zece dioptrii cu minus. Până la câte dioptrii poate să evolueze o miopie?

Am văzut miopii de 30 de dioptrii. Dar există şi mai mari.

Ce înseamnă asta?

Un om cu o dioptrie cu minus vede bine la un metru. Mai departe de un metru nu mai vede clar. Un om care are cinci dioptrii cu minus vede bine până la douăzeci de centimetri. Mai departe de această distanţă vede neclar. La distanţă, nu vede bine, strânge din ochi etc. Eu am operat pe cineva care avea -26 şi i s-a făcut implant de cristalin. Până la zece dioptrii cu minus avem şansa unei operaţii cu laser, în funcţie de vârsta pacientului. Adică, dacă la 20 de ani ai -26, nu mai sunt opţiuni, poate fi făcută această operaţie de implant de cristalin, care nu e o operaţie fără riscuri. Scoaterea cristalinului este o amputare a unui segment din corpul tău, chiar dacă este mic. Pentru ochi, el e mare şi pot apărea o serie de complicaţii. De aceea, personal încerc să recomand amânarea acestei operaţii cât mai mult posibil în cazul persoanelor tinere.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările