Medici fără frontiere. Chirurg: „La prima misiune, în Republica Africa Centrală, aveam un şofer care vorbea bine româneşte“

Medici fără frontiere. Chirurg: „La prima misiune, în Republica Africa Centrală, aveam un şofer care
vorbea bine româneşte“

Gheorghe Zastavnitchi în Republica Africa Centrală Sursa foto: arhivă personală

Gheorghe Zastavnitchi este chirurg generalist. Din 2013, a început colaborarea cu Medici fără frontiere. Medicul povesteşte experienţele prin care a trecut.

Ştiri pe aceeaşi temă

Somalia, Republica Africa Centrală, Congo, Burundi. Ţări pe care cei mai mulţi dintre noi n-o să le vedem probabil niciodată, dar în care medicul Gheorghe Zastavnitchi, chirurg generalist cu experienţă în spitalele din Republica Moldova şi România, a ajuns să le cunoască şi să îngrijească pacienţi.

„Până în decembrie 2014, am activat la Spitalul de Urgenţă din Chişinău, Republica Moldova, iar din ianuarie 2015 am început colaborarea cu Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” din Constanţa, România“, povesteşte medicul.

Colaborarea cu organizaţia internaţională Medici fără frontiere a început-o în 2013. „Totul a început cu o scrisoare pe care am expediat-o la Medici fără frontiere Austria.  Apoi mi-au fost solicitate diplomele de medic. Ulterior, a avut loc un interviu care a durat două zile, iar la o săptămână am fost anunţat de rezultat şi aşa am devenit parte a echipei MSF.“

Organizaţia recrutează foarte mult personal non-medical, mai spune Gheorghe Zastavnitchi, dar pentru medici este necesar ca ei să fie confirmaţi ca specialişti şi să aibă cel puţin doi ani de experienţă în specialitate în ţara de origine.

Prima misiune la care a luat parte a fost în Somalia, din mai şi până în august 2013, după care au urmat două misiuni în Republica Africa Centrală, între iulie şi septembrie 2014 şi mai-august 2015. În ianuarie şi februarie 2016 a mers în Republica Democratică Congo, pentru ca, în acelaşi an, între septembrie şi noiembrie să ajungă în Burundi.

„Mai uşor e să spui ce nu te uimeşte“

 „Fiind şi vorbitor de franceză, am fost plasat preponderent în ţările din Africa ecuatorială - paradoxal, dar pentru MSF lucrează mai mult personal vorbitor de engleză. Sunt multe lucruri care te uimesc în aceste misiuni, mai uşor e să spui ce nu te uimeşte. Sunt regiuni cu totul diferite cu ce suntem obişnuiţi acasă, sunt regiuni afectate de calamităţi, dezastre naturale, războaie. Dar te uimesc valorile oamenilor de acolo şi îţi dai seama că nu ne deosebim esenţial oamenii între noi. O surpriză plăcută a fost la prima misiune în Republica Africa Centrală, unde populaţia mai în vârstă ţinea minte colaborarea cu România, aveam chiar şi un şofer  - localnic, care vorbea foarte bine româneşte.“

Cât despre probleme, chirurgul spune că nu prea au fost. „Nu pot să spun că au fost probleme în misiunile în care am fost. Pentru un chirurg nu există deosebiri esenţiale între patologia care o vezi în misiune şi ceea ce faci acasă, într-un spital de urgenţă. O particularitate ar fi că, de obicei, eşti nevoit să faci mai mult decât faci acasă.“

„Atitudinea faţă de străini este în majoritatea cazurilor pozitivă, cu atât mai mult faţă de medici, bineînţeles sunt tot felul de oameni… Iar majoritatea problemelor au la origine dificultatea de comunicare şi interpretarea eronată a mesajului pe care vrei să-l transmiţi. Totuşi în majoritatea cazurilor MSF este bine primită în regiunile unde este necesară prezenţa organizaţiei.“

„Spre mare mea fericire nu am avut experienţe extreme. Cred că era mai mare riscul unui accident de circulaţie. Totuşi, luând în consideraţie specificul misiunilor ,riscurile nu pot fi eliminate în totalitate, pot fi reduse semnificativ, dar nu excluse.“

Primul drum la reîntoarcerea în Europa a fost la restaurant

Nu a făcut avere în misiunile la care a luat parte, dar a câştigat o experienţă preţioasă. „E vorba de experienţă profesională, de viaţă, am văzut multe locuri pe care nu cred că aş fi avut posibilitatea să le vizitez, am cunoscut mulţi oameni deosebiţi cu care am legat relaţii pe care le menţin şi în prezent.“

Dacă ar recomanda altui medic o astfel de opţiune?  „Nu cred că pot influenţa pe cineva să facă aşa ceva, fiecare trebuie să decidă şi să o facă doar atunci când şi dacă este pregătit, altfel nu are rost. Cu siguranţă putem promova MSF aici în România, iar astfel mai mulţi oameni vor afla despre MSF, vor fi informaţi, iar o parte sigur vor aplica şi vor merge în cel puţin o misiune.“

Cel mai mare neajuns a fost mâncarea. „Practic, aceeaşi în fiecare zi. Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns în Europa după prima misiune a fost vizita la un restaurant. După acele misiuni înveţi să preţuieşti lucrurile mici, nesemnificative, cele pe care nu le observi în viaţa obişnuită, înveţi să le preţuieşti doar atunci când nu le mai ai. Multe lucruri au fost plăcute în misiunile la care am luat parte, dar cel mai plăcut este acel sentiment că eşti util şi-ţi faci treaba pentru care ai fost instruit şi pentru care eşti acolo.“

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: