Dr. Mircea Mănuc, Institutul Fundeni: „Extragerea polipilor este o şansă reală pentru evitarea cancerului colorectal“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cancer colorectal Foto:Shutterstock
Cancer colorectal Foto:Shutterstock

În ultimii 30 de ani, în România, incidenţa cancerului colorectal a crescut de mai mult de trei ori, iar mortalitatea, de aproape două ori – însă un test simplu şi o procedură la fel de simplă pot salva multe vieţi

Incidenţa crescută a acestui tip de cancer se întâmplă în condiţiile în care vorbim totuşi de un acces din ce în ce mai bun la terapii moderne. Screeningul pentru cancerul colorectal ar putea schimba în bine aceste statistici. 

Programele regionale pilot în care se implementează efectiv screeningul prin proiectul ROCCAS II demonstrează deja că un un banal test poate salva o viaţă. 

Doar că, în cazul unui test pozitiv, marea provocare e acceptarea colonoscopiei. Iar românii se tem, poate mai mult decât alţi europeni, de această procedură, pentru că, la noi, colonoscopiile s-au făcut fără sedare.

Dr. Mircea Mănuc, şeful Secţiei 2 Gastroenterologie şi Hepatologie de la Institutul Clinic Fundeni şi conferenţiar doctor la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti, este managerul proiectului ROCCAS I – „Dezvoltarea şi implementarea la nivel naţional a cadrului organizatoric necesar iniţierii screeningului în cancerul colorectal“. Acest proiect funcţionează în paralel cu cel privind screeningul (ROCCAS II). 

Dr. Mănuc vorbeşte pentru „Weekend Adevărul“ despre importanţa diagnosticării bolii într-o fază incipientă, despre elementele-cheie în prelungirea supravieţuirii şi despre motivele pentru care România nu a reuşit să scadă mortalitatea în cazul acestui tip de cancer.

Conf. univ. dr. Mircea Mănuc Sursa bii.icfundeni.ro

Conf. univ. dr. Mircea Mănuc:„Extragerea polipilor este o şansă reală pentru evitarea cancerului colorectal“
Conf. univ. dr. Mircea Mănuc:„Extragerea polipilor este o şansă reală pentru evitarea cancerului colorectal“

„Weekend Adevărul: Cât de frecvent este cancerul colorectal în România?

Dr. Mircea Mănuc: În ultima statistică mondială pe cancere, Globocan, din 2020, în România, cancerul colorectal este trecut pe locul 1. În ultimii 30 de ani, în România, incidenţa a crescut de mai mult de trei ori şi mortalitatea de vreo două ori. Asta în condiţiile în care a existat accesul la terapii noi pentru cancere, a existat acces la radioterapie mult mai larg (pentru că s-au înfiinţat multe centre de radioterapie), au fost înfiinţate echipe multidisciplinare pentru monitorizare şi tratament, pentru a se asigura tratamentul optim fiecărui caz diagnosticat. Ca să scădem mortalitatea din cauza cancerului colorectal, singura metodă care a fost dovedită că ajută este screeningul.

- Mesajul cel mai cunoscut al proiectului pe care îl manageriaţi este „Un simplu test vă poate salva viaţa, un mesaj care se regăseşte în scrisoarea de invitaţie la screening pe care medicii de familie implicaţi în celălalt proiect, ROCCAS II, o transmit unei anumite categorii a populaţiei. Cui i se adresează această scrisoare?

Scrisoarea de invitaţie la screening a fost concepută de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Deci populaţia-ţintă, populaţia pentru screening, este, conform recomandării Uniunii Europene, cea cu vârsta între 50 şi 74 de ani, inclusiv şi cea care nu are factori de risc crescut de a avea cancer colorectal. Nu trebuie omis faptul că în acest moment desfăşurăm aceste proiecte-pilot doar în patru regiuni din: Sud-Est, Sud-Muntenia, Bucuresti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia.

Ţinta: 50.000 de persoane testate

- Programul se adresează doar oamenilor din medii defavorizate?

Nu, ci întregii populaţii. Finanţarea este din fonduri europene, pe Fondul Social European, acestea fiind destinate eliminării inechităţilor sociale şi asigurării accesului la servicii de calitate şi pentru populaţia vulnerabilă. În aceste proiecte, ţinta de populaţie vulnerabilă este de 60%. Deci avem 40% şi persoane nevulnerabile, tocmai pentru a-i acoperi pe toţi. De exemplu, mediul rural este considerat mediu vulnerabil.

- Cum funcţionează programul din perspectiva unei persoane care ar dori să facă screening sau ar fi în categoria de vârstă căreia i se adresează screeningul?

Trebuie înţeles că un program naţional organizat nu înseamnă că te duci când doreşti; te prezinţi la screening atunci când te invită medicul tău de familie, autorităţile publice locale, în regiunea în care se face proiectul. Acestea sunt proiecte-pilot pentru câte 50.000 de persoane în cele patru regiuni, deci patru regiuni încă nu au deloc proiecte-pilot. În aceste patru regiuni acoperim, pentru aceşti doi ani (2021-2023), undeva la 6-7% din populaţia eligibilă. Acest test de hemoragii în scaun nu este un test care se face o dată în viaţă. El se repetă la doi ani şi important este ca, gradual, să furnizăm serviciile acestea pentru un număr din ce în ce mai mare de persoane, pentru ca, într-un interval de timp stabilit, să acoperim toată populaţia.

- Câte persoane s-au arătat interesate până acum?

Suntem abia la început şi este destul de dificil de estimat aderenţa, cu atât mai mult cu cât sunt programe-pilot. Pot să vă spun că avem o participare care ne permite, în acest moment, să fim optimişti cu privire la acoperirea celor 50.000 de teste până în toamna anului viitor, când trebuie să se încheie programele-pilot, în condiţiile în care, din cauza COVID-19, aceste activităţi au fost întârziate cu mai mult de un an. Aşadar, teoretic, aveam încă un an ca să acoperim aceste 50.000 de persoane, dar nu l-am avut şi totuşi rata de participare a populaţiei la invitaţia medicilor de familie şi la recomandarea lor pentru acest test este atât de bună încât ne permite să facem o estimare pozitivă cu privire la acoperirea numărului de persoane până în toamna anului viitor, ceea ce e mai mult decât mulţumitor pentru un program nou înfiinţat şi despre care, până acum, în România, nu s-a auzit. Ca să nu mai discutăm de faptul că ne axăm pe grupurile vulnerabile, care sunt greu de convins să participe la orice activitate medicală.

„Colonoscopia poate să aibă şi valoare terapeutică“

- Puteţi să ne spuneţi ce înseamnă sau în ce constă acest screening? Sunt persoane care îl confundă cu colonoscopia şi care ar putea avea reţineri tocmai din acest motiv.

Este vorba despre un screening în două etape. Persoanele care doresc să participe la screening primesc un test de hemoragii oculte în scaun, care este un test imunochimic cantitativ. Persoana merge cu el acasă şi recoltează proba de scaun la domiciliu, aşa cum este specificat în materialul informativ primit odată cu testul respectiv. După ce recoltează proba de scaun, se întorc cu testul la medicul de familie. Laboratorul ridică periodic testele, le prelucrează, iar în registru apar rezultatele acestor teste, inclusiv termenul de pozitiv/negativ, în raport cu valoarea maximă admisă ca pozitivitate pentru acest test. Cei care au testul pozitiv – deci au valoarea de hemoragie în scaun mai mare decât maximul admis pentru un test negativ – sunt invitaţi la un examen colonoscopic, pentru că examenul colonoscopic este cel care găseşte şi tratează leziunile. Testul fecal doar arată că la momentul respectiv există sângerare microscopică în scaun, iar la colonoscopie se caută leziunile – dacă sunt polipi, ei se şi extrag. Termenul medical pentru această extracţie este de polipectomie. Ca atare, colonoscopia nu are numai o valoare de screening şi diagnostic, ci poate să aibă şi valoare terapeutică şi, sigur, în funcţie de rezultatul procedurii, se stabileşte ce se face cu pacientul mai departe. 

- Cât de frecvente sunt, în rândul pacienţilor care vin la colonoscopie cu teste pozitive, situaţiile în care chiar e nevoie să interveniţi?

La colonoscopiile pe care le-am făcut noi pentru regiunea Sud Muntenia (n.r. – unde proiectul este derulat de Institutul Clinic Fundeni, în parteneriat cu Fundaţia Renaşterea şi Sastipen – Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate), 60% din persoanele care au venit la colonoscopie au avut polipi sau cancer de colon. Însă, în momentul în care scoţi polipii, persoana respectivă nu mai face cancer în viitor. Multe persoane întreabă cât durează ca un polip să cancerizeze. Este bine de înţeles că acestă evoluţie poate dura aproape 10 ani, însă acum s-au găsit variante de polipi la care această secvenţă durează chiar mai puţin. Aceşti oameni nu au simptome. Ei vin pur şi simplu la medicul de familie, au testul făcut acasă, a ieşit rezultatul pozitiv, vin la colonoscopie, le găsim polipii, i-am scos şi şansa lor de a trăi normal şi de a nu face cancer este reală.

- Colonoscopia pentru pacienţii din program care au teste pozitive se face tot în cadrul programului şi tot gratuit?

Se face tot în cadrul programului şi totul este gratuit. Pentru fiecare regiune, colonoscopiile se fac în centrul care este coordonatorul programului – cei din ROCCAS II Sud Muntenia beneficiază, de exemplu, de colonoscopie la Institutul Clinic Fundeni.

- Ce se va întâmpla la încheierea programelor ROCCAS I şi ROCCAS II?

Vorbim de un program naţional de screening. Aceste proiecte nu reprezintă decât prima etapă a programului, care se va extinde ulterior aşa cum am explicat. Deja activităţile acestea de screening sunt introduse în Programul Operaţional de Sănătate, tocmai ca să ne extindem în continuare şi vom avea deci finanţare internaţională în afara finanţării interne pentru aceste activităţi şi în următoarele programe – în următorii cinci ani – ceea ce este, absolut, un lucru bun, pozitiv. Sigur, este screeningul de cancer de colon, dar şi screningurile pentru celelalte cancere care sunt priorităţi ale Uniunii Europene şi care sunt trecute, prin hotărâre de guvern, la programele naţionale. Deci trebuie înţeles programul de screening ca un proces continuu şi etapizat, nu ca un fenomen izolat. Dacă ar fi un fenomen izolat, atunci ne-am duce toţi acasă pentru că nu facem treabă bună.

Colonoscopia nu are numai o valoare de screening şi diagnostic, ci poate să aibă şi valoare terapeutică.

„Teama de colonoscopie este accentuată în România din cauza lipsei sedării“

- Persoanele care nu au avut şansa ca medicul lor de familie să fie unul dintre cei înscrişi în program şi, implicit, nici şansa să primească o astfel de scrisoare, dar au auzit de screening şi şi-ar dori să facă, pe cont propriu, cum ar trebui să procedeze?

Populaţia-ţintă este cea din intervalul 50-74 de ani. Ideea că nu o să aibă şansa vreodată să primească invitaţie trebuie să o excludem din discuţie, pentru că acesta e scopul: toată lumea să primească şi să aibă o astfel de şansă în viitor. Cine doreşte oportunistic să facă screening poate să meargă să-şi facă un test imunochimic de hemoragii oculte în scaun la orice laborator doreşte, şi dacă testul este pozitiv, să-şi facă o colonoscopie. Din punct de vedere al sistemului de sănătate, screeningul oportunistic nu se ridică la nivelul screeningului organizat, pentru că screeningul organizat are câteva elemente foarte importante care ţin de calitatea procesului şi de calitatea procedurilor. El beneficiază de registrul de screening şi de posibilitatea de a se asigura calitatea procesului şi de a se monitoriza această calitate. În aceste condiţii, se ştie despre fiecare persoană când a făcut testul, cum a făcut testul, care a fost rezultatul, când trebuie să vină din nou la testare, iar despre cei pozitivi, se ştie dacă au venit sau nu la colonoscopie, dacă s-au găsit leziuni, ce leziuni s-au găsit, ce manevre s-au făcut, ce medic a făcut colonoscopia de screening, ce anatomo-patolog a văzut lamele. Toate aceste elemente pot fi şi trebuie controlate periodic. Acest lucru nu este posibil în screeningul oportunistic.

 Cancer colorectal Foto:Shutterstock

Conf. univ. dr. Mircea Mănuc:„Extragerea polipilor este o şansă reală pentru evitarea cancerului colorectal“
Conf. univ. dr. Mircea Mănuc:„Extragerea polipilor este o şansă reală pentru evitarea cancerului colorectal“

- Aşadar, contează foarte mult şi cum este făcută colonoscopia.

Trebuie înţeles foarte bine aspectul de asigurare a calităţii în screening. Trebuie să înţelegem că o colonoscopie este o manevră invazivă. Persoana care face colonoscopie poate să aibă nişte incidente, accidente, complicaţii în timpul procedurii. Gândiţi-vă că aceste evenimente se produc la o persoană aparent sănătoasă, pe care nu o supără nimic şi care şi-a făcut un test care a ieşit pozitiv la invitaţia sistemului medical. Societatea medicală, la modul general în lume şi la modul particular în România (că nu suntem altfel decât ceilalţi), trebuie să ofere condiţiile cele mai bune pentru ca aceste evenimente să fie cât mai rare, cât mai puţine, cât mai mici şi să fie bine contorizate în registru, monitorizate şi tratate. Aşadar, toţi parametrii de calitate care au fost identificaţi pentru colonoscopie se înregistrează: timpul de retragere al colonoscopului, scorul de curăţire a colonului, dacă a făcut sau nu sedare, ce leziuni au fost depistate, ce tratamente s-au aplicat, cine a executat colonoscopia etc. Altfel, nu ai o garanţie a calităţii procesului şi nu ai o evidenţă a intervenţiei medicale. Sigur, şi în screeningul oportunistic există pentru pacient evidenţa colonoscopiei efectuate, pentru că primeşte rezultatul, oriunde face procedura. Dar, din punct de vedere al sistemului sanitar, cazul respectiv este pierdut dintr-o evidenţă naţională/regională.

O procedură la recomandarea medicului

- Ce simptome ar trebui să îţi dea de gândit, chiar dacă nu eşti în categoria de vârstă amintită, că ceva e în neregulă şi e nevoie să faci un screening sau o colonoscopie?

În momentul în care ai simptome, nu se mai cheamă screening. Se cheamă diagnostic. Screeningul este o procedură adresată celor care nu au simptome. Acum, sigur, chiar dacă eşti mai tânăr, dacă ai sânge la scaun, nu trebuie să te gândeşti că ai numai hemoroizi, dacă ai o constipaţie, mai ales dacă s-a agravat în ultimul timp sau o diaree cronică agravantă, dacă s-a găsit o anemie feriprivă, trebuie să consulţi medicul de familie, care va decide ce este de făcut. Pentru aceşti pacienţi, un test de hemoragii în scaun (FIT) nu este considerat util. Ei trebuie să meargă la medic. Acesta evaluează simptomele şi spune dacă e nevoie sau nu să facă o colonoscopie sau să facă un consult la specialist, la gastroenterolog, care va decide modalitatea de diagnostic în ideea că, sigur, există cancer de colon şi sub vârsta de 50 de ani. Ţările dezvoltate au arătat că, în ultimii ani, cancerul colorectal în intervalul 40-50 de ani a crescut mai mult decât a crescut cancerul din grupele de vârstă peste 50 de ani.

- Pe cont propriu, cât de costisitor ar fi pentru o persoană să meargă într-un laborator privat şi să-şi facă acest test de hemoragie?

Nu cunosc preţurile şi din cauza asta nu pot să vă dau un răspuns. Un test de hemoragii oculte nu este scump. Au existat iniţiative private ce au oferit teste FIT gratuit (pentru cei pozitivi, fiind în variantă privată, colonoscopia era cu plată) şi a existat un interes destul de mare să-şi facă testele, dar nu a mai existat acelaşi interes să îşi facă colonoscopiile (cele cu plată) ulterior, ceea ce a fost o problemă. Toţi experţii internaţionali consideră că acceptarea colonoscopiei pentru unul cu test FIT pozitiv este la momentul actual cea mai mare problemă, pentru că un număr mare nu acceptă procedura. Există teama de colonoscopie. Pentru a încerca să surmontăm această teamă de procedură – în România, acest fenomen este mai accentuat decât în celelalte ţări, fiindcă mulţi ani, procedura s-a făcut fără sedare şi chiar în acest moment în majoritatea centrelor se face fără sedare – propunem în acest program şi pentru programele viitoare ca această colonoscopie să se facă folosind sedarea.

- Deci disconfortul creat de această colonoscopie este motivul pentru care oamenii fug de ea, dincolo, probabil, de preţ, dacă vorbim de cei care nu sunt prinşi în program.

Sunt teste de laborator mai scumpe decât o colonoscopie. Şi oricum, colonoscopiile, chiar în sistem privat în România, sunt mult mai ieftine decât în SUA sau în alte ţări europene. Cred că disconfortul e motivul principal, inclusiv faptul că trebuie să bea soluţia aceea de pregătire înainte de colonoscopie. Însă nu numai colonoscopia este o problemă. Chiar şi participarea la testul FIT este greu realizabilă în multe ţări din UE. 

Ce mesaj transmiteţi populaţiei încă reticentă la screeningul acesta?

- Este un test simplu, care îţi poate salva viaţa. Dacă ai început traseul, în sensul în care ţi-ai făcut testul şi a ieşit pozitiv, să nu renunţi la colonoscopie, pentru că numai acea procedură este cea care ajută. Prin tăierea polipilor, prin diagnosticul unui cancer într-o fază incipientă, acea procedură este elementul-cheie în prelungirea supravieţuirii.

 Vă recomandăm să citiţi şi: 

Avertismentul medicilor: Pandemia de COVID-19 a deschis cutia Pandorei. Virusuri cunoscute şi mai puţin cunoscute lovesc din toate direcţiile

 Elevul cu două medalii la Olimpiada Europeană de Geografie, în condiţiile în care a avut de dat şi Evaluarea Naţională

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite