Dermatita atopică,alergia care schimbă viaţa

Nu este cea mai gravă boală pe care o poate avea un copil, dar, chiar şi asa, dermatita atopică „fură" unele dintre bucuriile copilăriei. Afecţiune cronică de tip alergic, ea creează disconfort de la vârste mici, iar tratarea ei impune o disciplină militărească.

Emanuel Lipciuc are 11 ani şi este un copil frumos şi isteţ, cu o piele curată. Stăm de vorbă cu mama şi cu medicul lui dermatolog şi îl vedem din când în când cum ia un şerveţel şi părăseşte discret încăperea. Se duce să se spele pe faţă, pentru că îi lăcrimează ochii şi îl „mănâncă faţa".

Este unul dintre gesturile pe care a învăţat să le facă pentru a ţine sub control simptomele dermatitei atopice de care suferă. După cum sunt multe lucruri pe care le evită pentru a preveni declanşarea unui puseu de boală.

Pielea pierde rolul de barieră

Cu ajutorul mamei, Emanuel ştie acum să îşi ţină singur boala sub control

Dermatita atopică apare prin alterarea funcţiei de barieră a pielii, lipsită de substanţele care-i menţin un nivel optim de hidratare. La originea bolii stă un fond atopic, adică o hipersensibilitate a sistemului imunitar, ce reacţionează anormal la alergeni. Existenţa unui caz de boală în familie creşte riscul acestei afecţiuni. Tatăl lui Emanuel are dermatită atopică, iar doi dintre fraţii băiatului o moştenesc şi ei, într-o formă mai blândă.

Boala afectează 10-20 la sută din şcolari şi, în 95 la sută din cazuri, se declanşează înaintea vârstei de cinci ani. „Dermatita atopică evoluează în pusee, iar odată cu înaintarea în vârstă, intervalul dintre pusee creşte, uneori boala putând dispărea la adolescenţă", ne spune Monica Dărmănescu, medicul lui Emanuel, specialist dermatolog la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului (IOMC) „Alfred Rusescu" din Capitală.

Afecţiunea se manifestă prin mâncărimi, uscarea pielii şi, prin apariţia unor leziuni roşietice, cu aspect de eczemă, care pot sângera. La numeroşi pacienţi, boala se asociază şi cu astm, cu rinită alergică şi cu alergii alimentare. În cazul adulţilor, predomină îngroşarea tegumentelor.

La bebeluşi, poate da suprainfecţie

Alergia poate să afecteze şi bebeluşii. Mario are două luni şi mama l-a adus la IOMC pentru probleme respiratorii, dar şi pentru o erupţie roşie pe faţă care nu-i dispărea de două săptămâni. Diagnostic: bronşiolită şi dermatită atopică. La bebeluşi, modificările cutanate apar la nivelul pliurilor de flexie, pe braţe şi pe picioruşe, dar şi pe restul corpului. Netratate, se pot suprainfecta cu stafilococ, cu virusuri sau cu ciuperci, care agravează boala.

Restricţiile, la ordinea zilei

În cazul lui Mario, leziunile s-au localizat pe faţă

Părinţii copiilor cu dermatită atopică trebuie să ţină cont de ce anume îi provoacă celui mic alergia şi mâncărimea. În cazurile mai complexe, cum este cel al lui Emanuel, poate fi vorba de multipli alergeni, cum ar fi cei alimentari. „Emanuel ştie ce are şi ce nu are voie să mănânce. Sigur că mai apar şi momente stânjenitoare, cum ar fi, de exemplu, în timpul vizitelor, atunci când gazda, binevoi­toare, insistă ca el să guste din bunătăţile cu care s-a pregătit", ne povesteşte Gabriela Lipciuc, mama băiatului.

„Situaţii delicate apar şi la şcoală. Nu toţi profesorii înţeleg faptul că, scos la tablă, elevul lor nu suportă praful de cretă. Cred poate că nu ştie lecţia şi că foloseşte acest lucru drept scuză", adaugă mama, zâmbind.

Regulile de igienă, sfinte

Printre regulile de care trebuie să ţină cont părinţii sunt folosirea hainelor de bumbac pentru cel mic, aerisirea şi păstrarea curăţeniei în interior şi evitarea obiectelor care păstrează praful, precum draperiile, cuverturile şi pernele. Copiii pot avea şi alergii la polen ori la păr de animale, iar Emanuel de abia aşteaptă ziua în care va putea să se joace cu câinele său.

Expunerea la soare estompează leziunile, dar numai dacă se face cu moderaţie, pentru că transpiraţiile şi căldura excesivă pot agrava mâncărimea. Medicii recomandă folosirea unor creme hipoalergenice, cu factor de protecţie solară cu filtru mineral.

Prevenţie: Hrănirea la sân până la vârsta de şase-şapte luni scade riscul de boală.

Tratamentul, de durată

Tratamentul constă în administrarea de corticosteroizi, în puseele acute, atunci când apar modificările cutanate. „Cremele cu corticosteroid trebuie prescrise neapărat de medic, în funcţie de vârsta copilului, de severitatea, de localizarea şi de extinderea leziunilor, acesta alegând puterea de acţiune potrivită pentru fiecare pacient în parte.

Există şapte clase de corticosteroizi, iar folosirea lor aleatorie duce la apariţia efectelor adverse atât de temute", subliniază medicul Monica Dărmănescu. Între pusee, pielea trebuie hidratată zilnic, cu produse dermatocosmetice specifice, care ţin boala sub control şi prelungesc perioadele de acalmie. Bebeluşii trebuie îmbăiaţi cu apă călduţă, pentru cel mult 15 minute.

Părinţii trebuie să se prezinte cu copilul la medic de la primele simptome de iritaţie, pentru a începe urgent un tratament.